Inundatiile din Galati 1897

Cea mai mare amenintare pentru orasele situate de-a lungul fluviilor este de obicei apa. Galatiul nu a facut exceptie iar in 1897 apele s-au revarsat cu toata furia. Orasul nu era aparat de diguri in acea perioada, motiv pentru care la o crestere substantiala a apei orasul a fost luat pe nepregatite.
Cea mai afectata parte a orasului a fost asa zona numita "Valea Orasului", care insemna aproximativ un sfert din oras. Ca si amanunt inedit ar trebui mentionat ca nu au fost mentionate victime. Motivul? Mai toata lumea din acea zona a orasului detinea barca.

Ziarele vremii nu au contenit cu povesti legate de aceste inundatii. Astfel, ziarul Epoca din Bucuresti poveste urmatoarele: „Din Galaţi ni se scrie că Marţi, 1 Iulie1897, pe la orele 4, un dl. Corban, originar de prin judeţul Tecuci, îmbrăcat într’un costum cât se poate de escentric: mantilă vişinie, pantaloni în bottari, plete haiduceşti şi şapcă de jocher în cap, s-a presentat la Primăria Galaţi, însoţit de fiica d-sale, şi a cerut voie a distribui bani femeilor inundate cari se găseau prin curte…"

In imaginea de mai sus spre exemplu poate fi vazuta strada Portului inundata, cladirile din dreptul Bursei si debarcaderul vaporului Galati - Braila.

Ar trebui mentionat de asemenea ca inundarea Galatiului din 1897 a fost primul astfel de eveniment surprinsa de camera de filmat. Documentarul, realizat in 4 parti, a fost filmat in data de 20 iunie 1897 de catre Paul Menu (1876 - 1973), optician si fotograf de origine franceza care lucra pentru Fratii Lumiere (cei carora li se atribuie inventarea aparatului de filmat). Din pacate filmul nu este disponibil pe internet.

Cateva lucruri din istoria Parcului Zavoi din Valcea

Unul dintre cele mai frumoase locuri din vechiul Ramnic si cert motiv de mandrie pentru toti ramnicenii a fost si este in continuare Parcul Zavoi.

Numele dat parcului se datoreaza asezarii sale, langa raul Olanesti, zona fiind un zavoi al raului, adica o padure crescuta in margine raului, inundata de regula de acesta la revarsari.

Parcul este situat in zona de Sud Vest a orasului, intre albia raului Olanesti si fostul vad numit Iazul Morilor (asanat la finalul anilor 70).

Barbu Stirbei

Conform slovelor de pe Obeliscul situat in Parc, "Prin ofisul din 9 August 1850, dat cu prilejul vizitarii orasului, Inaltatul Domnitor Barbu Stirbei a hotarat facerea acestei gradini pentru preumblarea obsteasca".
Intr-adevar, din cate se pare domnitorul ar fi dat din vistieria personala 100 de icosari pentru amenajarea parcului. Astfel, chiar anul urmator, dupa realizarea exproprierilor are loc trasarea aleilor din parc si se taluzeaza malurilor celor doua iazuri de moara care traversau parcul.
Prim inaugurare a parcului a avut loc in august 1856. In acea perioada se putea vedea o frumoasa fantana monumentala avand in partea superioara vulturi cu crucea in cioc. De asemenea fantana avea o inscriptie omagiala in cinstea fondatorului parcului.

Un lucru mai putin stiut este ca din gura leului aflat in pantecele obeliscului curgea, la inceput un fir de apa, putin feruginoasa, captata din partea de sus a parcului. Cand apa s-a tulburat, a fost inlocuita cu apa adusa printr-o conducta. Mai tarziu insa chiar si aceasta a fost oprita.

Aproape de poarta de intrare, conform unor monografii ar fi existat "Fantana Turbatului", sursa principala de alimentara a orasului cu apa.

Trebuie de asemenea mentionat ca parcul a cunoscut o a doua serie de amenajari, ca urmare a unor evenimente mai putin fericite, petrecute in perioada 1895 - 1896. In acesti doi ani au avut loc doua inundatii consecutive. Este important de amintit ca in perioada respectiva raul Olanesti nu era indiguit si avea cale libera prin Zavoi. Dupa aceste inundatii raul a fost indiguit.

Aceste inundatii au ramas in istoria orasului. Se spune ca odata raul a adus o casa, pe care a sfaramat-o de picioarele Podului de Fier. Altadata raul a lasat in hatisurile parcului un invatator, luat de ape. O cruce inalta de 2.5m marca acest loc odinioara.

La 15 iunie 1896, dupa repararea stricaciunilor provocate de inundatii a fost inaugurat din nou parcul. Noul parc era amenajat peisagistic, avea un bufet si un stabiliment de bai cu ape sulfuroase, dar si ape sarate, aduse de la Ocnele Mari.

Trebuie amintit de asemenea ca in acest parc a avut loc si intonarea actualului imn national al Romaniei in data de 29 iulie 1848 cu ocazia depunerii juramantului pe Constitutia revolutionara. „În mijlocul acelui câmp s-a făcut de onorabilul Magistrat o tribună împletită cu ramuri verzi de arbori şi un arc de triumf împletit cu flori… unde… s-au citit cele 21 puncturi din Constituţie… Într-acest pompos constituţiu, aflându-se şi d-lui Anton Pann, profesor de musică, împreună cu câţi va cântăreţi de aceeaşi profesie, au alcătuit o musică vocală cu nisce versuri prea frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetăţenilor”. Aceasta marturie ii apartie lui Dimitrie Zăgănescu, comisar extraordinar al districtului Vâlcea. Alaturi de el se mai afla cu aceasta ocazie prefectul judetului, alaturi de Garda Nationala (despre care ni se spune ca "a tras salve de arme detunatoare")
Mai jos va prezint o carte postala litografiata ce prezinta imagini din Parcul Zavoi:

Iata si cateva detalii ale imaginii de mai sus:

Bufetul din Zavoi

Fantana din Zavoi

Vedere din Zavoi

Vedere din Zavoi