Crucisatorul Elisabeta

Crucisatorul Elisabeta, nava amiral a marinei militare romane din 1888 si pana in 1918.

Crucisatorul roman, purtand numele primei regine a Romaniei a fost construit la santierul naval Naval „Armstrong, Mitchell & Co. Ltd din Newcastle, Marea Britanie,

Nava avea un blindaj de otel variind intre 88 mm si 25,4 mm si o lungime totala de 73.15 metrii. Doua motoare de 4700 cai putere asigurau propulsia navei. In ceea ce priveste armamentul, acesta era compus din

• 4 tunuri Krupp de 150 mm așezate în semiturele;
• 4 tunuri Nordenfeld de 57 mm cu tragere rapidă;
• 2 tunuri revolvere Hotchkiss de 37 mm;
• 2 mitraliere Nordenfeld;
• 4 tuburi lanstorpile.

Pentru a ajunge in Marea Neagra, crucisatorul trebuia sa treaca prin stramtoarea Bosfor, insa autoritatile turce s-au opus cu vehementa acestui lucru (sa nu uitam ca abia trecusera 11 ani de la Razboiul de Independenta). Drept urmare, nava a traversat Marea Marmara neinarmata, tunurile fiind transportate pe Dunare. Crucisatorul a fost armat la Galati ulterior.

Amiralul Vasile Urseanu (cel al carui nume il poarta si observatorul din Bucuresti) a fost al doilea capital al acestei nave, in perioada 1889 - 1889.

In cei mai bine de 30 de ani de serviciu, nava a avut parte de multe incercari. A asigurat spre exemplu in Primul Război Mondial apararea portului Sulina si patrunderea crucisatorului german SMS Breslau pe Dunare.

Nava a fost folosita si in scopuri pasnice insa, fiind utilizata de Grigore Antipa (fondatorul muzeului cu acelasi nume din Bucuresti) intr-o expeditie in Marea Neagra.

Crucisatorul si-a incheiat nava in serviciul marinei militare in 1920, insa tunurile sale au fost utilizate ca baterie de coasta in localitatea Agigea, fiind dezafectate in 1949. 

Poezie anti-monarhista din 1888 publicata in ziarul Adevarul

Astazi va prezint inca o poezie publicata in ziarul Adevarul din 5-6 septembrie 1888. Poezia are ca te activitatea Regelui Carol I

CÂTE NU SUNT DE FĂCUT

Așteptați acum alegeri;

Că: ce’i dreptul, e știut

Când ai Rege un Hohenzollern

Câte nu sunt de făcut ? ! 

Industria lângezește

Și comerțu-I mort aproape

Vr’o convenție cu nemții

Ne mai trebuie să le’ngroape! 

Foasta colectivitate

A murit, și’n câți-va ani

Trebuește s’avem alta,

Trebuesc și alți Maicani. 

Terînimea de prin sate

Vrea pământuri ne’ncetat,

Trebuesc dar apanage

Pentru Rege mai votat 

Agiul pe Rege acuma

L’a cam păgubit nițel,

Trebue vot de milioane

Să-I rescumpere-un Castel.. 

S’așteptăm alegeri dară

Că ce-I dreptul e știut

Când ai Rege un Hohenzollern

Câte nu sunt de făcut 1

Poezie anti-monarhica din 1888

Cand oamenii se gandesc la monarhie in ziua de azi le trec prin minte probabil doar mari realizari ale regilor romaniei. Carol I este foarte apreciat pentru rolul de catalizator al formarii Regatului Roman, Ferdinand este primul rege al Romaniei Mari, chiar si Carol al II beneficiaza in ultimii ani de o imagine mai buna decat in trecut.
Si totusi lucrurile nu au stat dintotdeauna in acest fel. Desi cunoastem cu totii campaniile de denigrare purtate de comunisti impotriva regalitatii romane, multi oameni sunt surprinsi atunci cand le spun ca, in epoca
regalitatii existau critici virulente la adresa Familiei Regale. Intre ele de notorietate erau cele din ziarul Adevarul, detinut de persoane ce simpatizau Partidul Conservator.

Va prezint in continuare o poezie satirica publicata in ziarul Adevarul din 2 septembrie 1888:

"Munca Regească

Nu munceşte bietul Rege

De cu ziua pân’n amurg;

Toată ziua face, drege

Pân’ce sudorile îi curg.

Când cu unii numai merge

Şi se vede’mpedecat

Bietul Rege ce să facă ?

Chiamă alţii la Palat. 

Într’o zi la cârmă unii

Iar într-alta alţii!...Poate

Ve’ntrebaţi şi voi de Dânsul

Ce-i tot bagă şi-i tot scoate? 

Dar încet cu socoteală!

Nu-i uşor de descurcat

În schimbările politici

Sunt secrete mari de Stat ! 

Sunt concesii, apanage

Şi convenţii… (să n’atingi)

Şi’n budgetul ţerei încă

De făcut numeral cinci."

Textul este semnat de un anume M.A.R.