Vechea Primarie a orasului Roman

Vechea cladire a primariei din Romanul de altadata. De remarcat si trasura ocupata de doi barbati imbracati in haine militare, dar si copii care afla in preajma intrarii.

Strada Mare spre Gara din Romanul de odinioara

O frumoasa ilustrata de epoca infatisand strada Mare spre Gara din Romanul de odinioara

Orasul Roman in 1944

Imagini de arhiva surprinse de un cameraman german ce insotea armata germana in 1944 pe frontul de est, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Elementele inedite din aceasta inregistrare sunt cele care arata orasul si locuitorii sai, magazinele din oras, locuitorii sai, taranii veniti la oras pentru a-si vinde produsele la targ, soldatii germani si romani care apar prin tot orasul. Taranii cu cosuri de nuiele intinsi pe caldaram, muncitori care sapa santuri, carute trase de cai in loc de masini si soldati germani spaland masini amfibii, toate in acest fantastic clip de 4 minute.

Gradina mare din vechiul Roman

Gradina mare din Roman si conform descrierii imaginii se poate vedea Rondul I si Rondul II

Gradina Mare din Romanul de odinioara

Lacul si Chioscul din Gradina Mare din Romanul de altadata.

Episcopia din Roman

Episcopia din Roman intr-o poza de epoca.

Sediul diviziei a 7a infanterie Roman

Divizia a 7a de Infanterie din Roman a luat fiinta in data de 16.03.1883, data de la care functioneaza neincetat. Divizia si-a schimbat sediul din cladirea din imaginea de la 30.11.1944. In istoria de 130 de ani a diviziei aceasta a fost implicata in Razboiul Balcanic, dar si in Primul si cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Conform documentelor istorice componenta diviziei era urmatoarea:

• Regimentul 1 Artilerie Garda „Regina Maria” Roman (fost Regimentul 4 Artilerie pana la data de 1.04.1933) – comandant Colonel Petre Mateescu
• Regimentul 8 Artilerie Roman (transferat de la Botosani la Roman in 30.09.1894)– comandant Colonel Gheorghe Mosiu
• Regimentul 14 Dorobanti „Roman” Roman – Colonel Gheorghe Budu
• Regimentul 16 Dorobanti „ Maresal Josef Pilsudski” Botosani – Colonel Celsisius Marciulescu / din 1 Iulie 1941 Colonel Constantin Vsarion
• Regimentul 37 Infanterie „Alexandru cel Bun” Botosani– Colonel Marin Radulescu

Prefectura judetului Roman

Cladirea prefecturii din Roman la inceputul secolului XX. As remarca de asemenea si femeile imbracate in costum popular de pe trotuar.

In ceea ce priveste prefectura, cei mai tineri s-ar putea simti dezorientati. Ce cauta prefectura in Roman? E simplu, orasul Roman a fost, la un moment dat, resedinta de judet a judetului Roman. 

Acesta numara 151.918 locuitori la recensamantul din 1930, respectiv un numar estimat de 170.005 locuitori in 1937 si avea o suprafata de1.880 kilometrii patrati.

Judetul era unul relativ mic raportat la celelalte unitati administrativ teritoriale, fiind pe locul 49 din totalul de 71 de judete interbelice, numarand doar doua (apoi trei) plasi (o unitate administrativa ce nu mai exista in prezent, care reunea mai multe comune si orase).

Judetul era strabatut pe linia Nord-Sud de o cale ferata care unea Bucurestiul si sudul Regatului de Nord (Cernauti), beneficiind de servicii postale (3 oficii PTT: Roman, Bacesti si Damienesti, un oficiu balnear la Strunga si o gara cu serviciu postal la Halaucesti), dar si oficii telefonice la Roman, I. Gh. Duca, Bacesti, Damienesti, Galbeni si Mircesti.

Pentru amatorii de istorie, cred ca ar trebui precizat ca exista, pe langa alte banci si Banca Romanului.

 Judetul a disparut insa odata cu reforma administrativa initiata de guvenul comunist in 1948 (sper sa nu ma insel), aparand astfel judetul Neamt.