Google+ Google+

vineri, 3 ianuarie 2014

Inregistrare a vizitei Tarului Nicolae al II-lea in Romania

Vizita familiei regale ruse la Constanta, ce a avut loc . Puteti citi mai multe despre aceasta vizita in acest articol: Vizita Tarului Nicolae in Romania

In momentul in care am scris acel articol insa nu aveam la dispozitie inregistrarea de mai jos:



joi, 2 ianuarie 2014

Regina Maria alaturi de Principesa Ileana

Regina Maria alaturi de Principesa Ileana
Regina Maria a Romaniei  alaturi de Printesa Ileana intr-o fotografie de epoca realizata la Munchen. In partea din dreapta jos a fotografiei se poate observa numele atelierului de fotografie unde a fost realizata poza: Elvira Munchen. Se poate deslusi de asemenea si numele de Paul Bohm, tot din Munchen.
O remarca ar trebui facuta de asemenea, fotografia mentioneaza in partea din stanga sus Kronprinzessin. Acest termen o desemneaza ca Printesa Maria, dar sotie a Printului Mostenitor al tronului.
Ileana in schimb este numita Prinzess simplu, fara titulatura de Kron, dat fiind ca nu urma sa devina regina.

Nu in ultimul rand ar trebui precizat ca Principesa Ileana s-a nasuct pe 5 ianuarie 1908, iar in fotografia din imagine nu pare a avea mai mult de 1 an. Fotografia poate fi asadar asezata in intervalul 1908 - 1909.

Impozitul personal in Vechiul Regat

       Astazi ceva despre finantele publice in Vechiul Regat. Este vorba mai exact despre una din principalele surse de finantare ale cheltuielilor din Moldova si Tara Romaneasca de-a lungul timpului: impozitul personal. Iata un istoric al acestui impozit pana in 1906:

Impozitul personal –
cunoscut si sub numele de capitatie dateaza din timpul Regulamentelor Organice. Initial acesta se ridica la 18 franci pe an pe contribuabil, dar a fost redus la 12 franci, iar mai apoi chiar la 6 franci intrucat pentru locuitorii mai saraci ai tarii aceste valori erau prea mari.
Totusi ar trebui remarcat faptul ca acest impozit nu era chiar un impozit de tip capitatie (desi era numit in acest fel) deoarece era platit doar de capul familiei pentru intreaga familie. Astfel, spre exemplu un barbat cu sotie si 2 copii platea 6 franci pe an si nu 24 de franci ( 6 franci inmultit cu 4 persoane), cum ar fi trebuit daca impozitul era intr-adevar capitatie.
S-a incercat de mai multe ori transformarea acestui impozit intr-un impozit proportional cu averea fiecarui contribuabil. Nu s-a reusit insa acest lucru pana in 1905. Incepand cu acest an fiecare cap de familie datora 4 franci pe an suma fixa la care se adauga o parte proportionala cu valoarea locuintei contribuabilului. Locuitorii de la sat a caror locuinta nu avea o valoare mai mare de 350 de franci, locuitorii de la oras a caror locuinte nu aveau o valoare mai mare de 500 de franci si locuitorii din Bucuresti a caror locuinta nu avea o valoare mai mare de 750 de franci erau scutiti de la plata acestei parti proportionale din impozit. In final ei plateau doar cei 4 franci suma fixa. Din cate se pare de aceasta scutire beneficiau aproape toti locuitorii de la sate si locuitorii saraci din orase.
Locuitorii de la sate sau orase cu locuinte a caror valoare depasea plafoanele de scutire mentionate anterior plateau impozit dupa cum urmeaza:

Valoarea locuintei (franci)
Impozit
Sate
Orase
Bucuresti
< 350
Scutit
Scutit
Scutit
350 - 500
2.00%
Scutit
Scutit
500 - 750
2.00%
2.00%
Scutit
750 - 1,000
2.00%
2.00%
2.00%
1,000 - 2,000
2.50%
2.50%
2.50%
2,000 - 3,000
3.00%
3.00%
3.00%
> 3,000
3.50%
3.50%
3.50%

Acest impozit aducea statului venituri de 5 – 6 milioane de franci pe an atunci cand se datora doar suma fixa de 6 franci pe an. Dupa ce impozitul a fost redus la 4 franci si a fost introdusa partea variabila mentionata in tabelul de mai sus, veniturile au fost de 5,1 milioane de franci. Prin urmare impozitul nu a adus mai multi bani, dar a devenit mult mai echitabil, cei mai saraci dintre locuitorii tarii platind mult mai putin sau fiind chiar scutiti.
Numarul de contribuabili pentru acest impozit a fost de 1,1 milioane de persoane.
Anumite categorii de persoane erau de asemenea scutite de la plata:
·         Veteranii de razboi
·         Rezervistii
·         Batranii fara alte mijloace materiale
·         Parintii soldatilor din cavalerie si a celor din flota militara atata timp cat servesc sub drapel.
·         Juratii comunali si delegatii satelor.

Vechea fabrica de conserve din Buftea

Vechea fabrica de conserve din Buftea
Aceasta este o imagine rara a localitatii Buftea astfel cum arata ea undeva la inceputul secolului. Trebuie remarcata fabrica de conserve (inscriptia de pe cladire mentioneaza "Fabrica de conserve alimentare Buftea"), infiintata in 1903 (sursa) aflata in prim plan. In fata fabricii se poate vedea o trasura (cea care probabil i-a adus pe acei domni din imagine, dar si trasuri pentru carat marfa (precum cea din dreapta). Inedita este si prezenta unui taran calare pe un cal mic sau asin.
In plan secund pare a fi o moara, dar din pacate inscriptia de pe cladire este neclara. 

Strada Lunga din Blajul de altadata

Strada Lunga din Blajul de altadata
O frumoasa ilustrata cu Strada Lunga din Blajul de odinioar. Aceasta strada era artera principala a orasului si a mai purtat denumirea de Str. Regele Ferdinand.

Doi angajati CFR intr-o gara necunoscuta

Doi angajati CFR intr-o gara necunoscuta
O fotografie datand din perioada interbelica (anii 30 mai exact) facuta intr-o gara (necunoscuta din pacate). Langa tren par a fi doi angajati ai cailor ferate din acea perioada.

miercuri, 1 ianuarie 2014

Helesteul Crangului din Buzau

Helesteul Crangului din Buzau
Helesteul Crangului din Buzau. Parcul Crangului din Buzau a fost amenajat la finalul sec. XIX la marginea orasului pe locul unei paduri. De aici si denumirea de Crang. Helesteul din imagine purta in vremurile vechi denumirea de Lacul Hotilor. Lacul are 3 insule, intre care una singura este legata prin pod de uscat, celelalte doua fiind accesibile doar cu barca.

Armata germana in gara Cilibia

Armata germana in gara Cilibia
O imagine rara realizata in Gara Cilibia din judetul Buzau. In imagine pare a fi un convoi militar. Caii par a fi struniti de catre personal militar iar toata acea aglomeratie nu este tipica pentru o localitate uitata din Buzau. Imaginea dateaza din perioada Primului Razboi Mondial (29 martie 1918 mai exact). Cel mai probabil este vorba de provizii care trebuiau sa mearga pe front. Sa nu uitam ca linia frontului cu restul Romaniei neocupate nu era departe.

Imaginea provine dintr-o ilustrata trimisa de pe frontul din Romania.

Primiti cu Sorcova

Copii cu Sorcova
Copii iesiti cu Sorcova de Anul Nou. Frigul si zapada nu puteau sa ii opreasca pe acesti tineri temerari din a transmite urari catre cei apropiati. Poza provine dintr-un cartier bucurestean de periferie, fiind realizata in perioada interbelica. 
Google+