O scurta istorie a cailor ferate in Bucovina

Gara a fost intotdeauna unul dintre cele mai importante puncte ale unui oras. Primul lucru pe care calatorul il vedea la intrarea in oras era gara. Ultimul lucru pe care il vedea era, bineinteles, tot gara. Tocmai de aceea aceste cladiri trebuiau sa fie impunatoare.

Nu e deci de mirare asadar ca odata cu extinderea retelei de cale ferata din Imperiul Austro-Ungar, aceasta sa ajunga si in orasul Cernauti, capitala a provinciei imperiale Bucovina. Astfel, acesta a fost legat printr-o linie de cale ferata de orasul Lemberg (actual Lvov) la 1 septembrie 1866, oferind posibilitatea calatorilor de a ajunge cu trenul de la Cernauti pana in capitala Imperiului. Linia de cale ferata a fost construita de catre compania feroviara Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Odata cu inaugurarea liniei de cale ferata a fost inaugurata si cladirea garii din oras, construita in stil baroc, intr-un stil similar majoritatii cladirilor de acest fel din Imperiu la acea vreme. Totusi, vechea cladire a garii nu a supravietuit pana in prezent, ea fiind inlocuita de o noua cladire in anul 1909. In imaginile de mai jos se poate vedea cea de-a doua cladire a garii.

In imaginea de mai sus putem vedea gara si strada din fata acesteia. Prin fata garii se poate vedea o linie de tramvai, element care lipseste din pozele de mai jos.

In imaginea de mai sus, pe langa trasuri, se mai pot vedea si trecatori imbracati in costume populare. 

In imaginea de mai jos puteti vedea gara intrarea principala a garii, avand cateva carute oprite in fata intrarii.

In imaginea de mai jos, prin fata garii se poate vedea trecerea unor militari. Avand in vedere ca respectiva imagine provine dintr-o carte postala romaneasca, se poate deduce faptul ca acei militari sunt romani.

Fotografia de mai jos este de provenienta austriaca, datand probabil de la inceputul secolului. De remarcat frumoasele trasuri din fata garii, trasuri care nu apar atat de clar evidentiate in celelalte imagini.

O imagine rara a depoului garii din Cernauti. Se pot observa locomotive (stanga imaginii si centru), dar si vagoane de calatori, precum si un domn care pare a avea uniforma de angajat feroviar.

Fiind cel mai important oras al provinciei Bucovina, traficul feroviar prin gara Cernautiului a crescut, ceea ce a dus in final la deschiderea unei a doua gari a orasului. A doua gara era considerabil mai mica decat gara centrala si se afla la marginea orasului, intr-o suburbie numita numita Volksgarten (Parcul poporului). Aceasta a doua gara (imaginea de mai jos) era si capatul de linie al tramvaiului nr. 1. Din pacate cladirea garii a fost sever avariata in timpul bombardamentelor din timpul Primului Razboi Mondial. Imaginea de mai jos dateaza probabil din 1904, dupa cum ne indica notatia 27.8.04

Revenind la povestea liniei de cale ferata, trebuie spus ca aceeasi asociere a primit pe 15 mai 1867 concesiunea pentru realizarea unei linii de cale ferata de la Cernauti pana la Itcani, o suburbie a orasului Suceava (parte a Imperiului Austro-Ungar in acea vreme), lucrarile urmand a fi finalizate nu mai tarziu de 1869. Si, intr-adevar, linia a fost finalizata inainte de sfarsitul lui 1869, in data de 28 octombrie, avand o lungime totala de 89 km. Noua linie facea legatura intre Bucovina, o provincie de granita si centrul imperiului. Mai mult, in data de 15 decembrie 1869 a fost inaugurata linia Suceava - Roman. In acest fel Imperiul Austro-Ungar putea spori relatiile comerciale cu Regatul Roman, liniile de cale ferata fiind principala modalitate de transport a marfurilor pe uscat. In acelasi timp linia oferea o excelenta oportunitate pentru comunitatile romane de o parte si de alta a granitei de a spori contactele culturale. Din acest rationament a fost inaugurata Gara Itcani, (astazi Suceava Nord) aflata chiar la granita dintre Imperiul Austro-Ungaria si Regatul Roman.

In imaginea de mai sus se afla Gara Itcani. Ceea ce face imaginea inedita  sunt soldatii in uniforme din partea dreapta jos a imaginii.

Fiind la frontiera dintre Imperiu si Regatul Roman, in Itcani functiona un pichet de graniceri, precum si un punct vamal.

Gara din Itcani, poate parea disproportionat de mare in prezent, raportat la dimensiunea localitatii, insa aceasta gara trebuia sa impresioneze si sa arate forta si puterea economica a Imperiului Austro-Ungar. Stilul cladirii este unul neo-gotic, avand un plan dreptunghiular, ogive si arce frante.

 Langa gara a fost ridicat si un depou de locomotive, unul din cele mai mari din zona Bucovinei. Importanta garii poate fi inteleasa si prin prisma constructiei de locuinte pentru personalul feroviar care lucra in zona.

Ca fapt inedit, jumatate din gara Itcani a fost inchiriata intre 1881 si 1902 de catre guvernul roman, fiind folosita ca gara si vama romaneasca de frontiera. Gara si-a pierdut din importanta dupa trecerea Bucovinei sub administrare romaneasca, dat fiind ca nu se mai impunea prezenta unui nod feroviar in zona. Pichetul de graniceri a fost de asemenea desfiintat.

Gara Itcani a fost redenumita Gara "Aron Pumnul" incepand cu 1939, pana in 1944, cand a revenit la vechea denumire.

Mai sus putem vedea o imagine rara cu depoul garii, alaturi de o locomotiva si vagoane de calatori.

Proiectul caii ferate Cernauti - Suceava ocolea insa orasele Siret si Radauti, istoricul Ion Nistor sustinand ca acest fapt este datorat dorintei constructorului de a evita cheltuielile cauzata de ridicarea a inca doua poduri peste raul Suceava, necesare pentru a lega si aceste orase.

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care societatea ce administra concesiunea nu a inregistrat profit in perioada in care a administrat linia de cale ferata. Prin urmare, intre 1872 si 1875 guvernul imperial a pus sub sechestru traseul, urmand ca intre 1889 si 1894 sa fie nationalizata. Aceasta a fost o practica des intalnita in perioada aceea, statul roman fiind fortat sa faca acelasi lucru cu multe dintre liniile date in concesiune. Nationalizarea presupunea insa plata contravalorii valorii neamortizate a investitiei realizate de concesionar.

Dupa unirea Bucovinei cu Vechiul Regat, calea ferata a trecut in proprietatea statului roman, iar dupa pierderea nordului Bucovinei, in proprietatea URSS-ului.

Pe cat de importanta a fost aceasta zona in perioada imperiala, pe atat de mult pare ignorata astazi de catre autoritatile din Romania. Gara Itcani a fost lasata in paragina, desi ea se afla teoretic in stadiul de reabilitate. Poate, la un moment dat, cineva isi va da seama cat de mult conteaza pentru dezvoltarea economica a unei regiuni prezenta unei infrastructuri feroviare de calitate.

Resurse:

Sursa informatiilor legate de linia de cale ferata este wikipedia

Despre Gara Itcani puteti citi tot pe wikipedia

Informatii despre gara Volksgarten gasiti pe siteul lvivcenter

Teatrul National din Cernauti

Cladirea teatrului a fost construita dupa planurile arhitectilor H. Helmer şi F. Felner in 1905, Bucovina fiind in acea perioada provincie a Imperiului Austro-Ungar.

Teatrul National din Cernauti a luat fiinta in 1922, prima stagiune deschizandu-se la 1 februarie 1922.  In incinta teatrului functiona un teatru german, insa dupa trecerea orasului si a provinciei sub administrarea Romaniei au devenit prioritare doleantele romanilor. Desi purta in componenta numelui titulatura de National, acesta nu a devenit teatrul national decat in 1926. A fi teatru national insemna foarte pe scurt a intra sub administrarea si bugetul statului si nu al autoritatilor locale sau al unor particulari. Cu toate acestea, din cate se pare lipsa unui public romanesc, precum si dificultatile de finantare de la bugetul central au facut ca teatrul sa fie inchis in 1935, alaturi de altele asemenea sa, precum cele din Chisinau si Craiova.

Strada Tribunalului din Cernautiul romanesc

Iata o superba ilustrata anterioara Primului Razboi Mondial din orasul Cernauti. Orasul se afla in acea perioada sub administrarea Imperiului Austro-Ungar fiind parte a Ducatului Bucovinei. Dupa destramarea Imperiului in 1918, orasul a trecut sub administrare romaneasca. A fost cedat insa in 1940 URSS-ului ca urmare a pactului Ribbentrop Molotov. Odata cu ofensiva germana pe frontul de est orasul a fost cucerit de armata romana aliata cu cea germana, pentru a fi insa din nou cedat in 1944.

Orasul a fost unul dintre marile centre culturale ale estului, efervescenta sa fiind data de existenta invatamantului superior de traditie si a economiei prospere, in comparatie cu restul regiunii.

In imaginea de mai sus pot fi observati locuitori ai orasului, domni imbracati elegant, doamne cu fuste ce reflecta moda epocii, copii pe strada, dar si trecatori care isi vad de treburile lor. Tramvaiele asigurau transportul dintr-un cartier in altul al orasului.

Nu in ultimul rand trebuie remarcata denumirea strazii "Rathausstrasse", adica Strada Primariei.

Portret de epoca din Cernauti

Un frumos portret de epoca realizat la atelierul fotografic J. Poruznik din Cernauti.

In acele vremuri fotografia aducea profituri frumoasa iar reclama pe spatele fotografiilor era eficienta.