Autobuz cu reclame in Aradul de odinioara

Un autobuz incarcat cu reclame care circula pe strazile Aradului inainte de Primul Razboi Mondial. Cafeneaua Hungaria din Arad este singura pe care o pot distinge si intelege dintre reclamele afisate (nu putine la numar).

Str. Pietei din Piatra Neamt de odinioara

Strada Pietei din Piatra Neamt de altadata intr-o frumoasa imagine de epoca. Este de remarcat reclama la magazinul N. Jonescu din partea dreapta. De asemenea, ca element inedit ar trebui remarcata si trasura. De regula astfel de imagini nu sunt foarte "vii" insa aceasta surprinde perfect viata unui oras de provincie de la inceputul secolul XX.

Caracalul de odinioara

Iata o frumoasa imagine din Caracalul de altadata. Imaginea infatiseaza o strada aglomerata din oras, pe care din pacate nu am reusit sa o identific. Targoveti, meseriasi sau gura casca, toti parca stau pregatiti pentru poza. Sunt de remarcat si reclamele magazinelor. In stanga se afla un magazin cu articole vestimentare probabil, pentru ca se poate citi Bar-ti (Barbati), Dame si Copii. In partea din stanga sus putem admira o reclama pentru Stefan Oprescu, loc unde se pot incheia asigurari. In dreapta se poate citi La Englez scris cu litere de mana pe o sigla.

Aceste imagini sunt reprezentative pentru cum arata un oras de provincie din Muntenia la inceput de secol XX.

Iluminat electric in Barladul de altadata

Strada Principala din Barladul de odinioara. In stanga se poate vedea un semn publicitar cu Droguerie Medicinala. Sub acel afis se afla un altul pe care scrie Parfumerie fina. In centrul imaginii se poate vedea sediul Bancii Tutovei, institutie bancara din perioada interbelica.

Cu toate acestea, poate cea mai inedita parte a imaginii este data de ceea ce se afla in partea din dreapta. Este vorba despre un stalp de electricitate, langa care pare a fi un transformator. De asemenea, in centrul imaginii se poate vedea un bec legat de respectivul stalp printr-un fir electric. Aceasta este o rara imaginii a unui sistem de iluminat public al unui oras de provincie romanesc. Cred ca este si singura pe care o stiu a Barladului.

Dorinta rezervistului

Generalul Berthelot a jucat un rol foarte important in misiunea de refacere a armatei romane, grav afectata de infrangerile suferite in cursul anului 1916. 

Memorabile sunt vorbele Generalului Berthelot, rostite cu ocazia Marii Uniri:

„Sângele eroilor căzuți în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânța de noi virtuți, în așa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinții lor și gata să-ți apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generații”.

Un element inedit al ilustratei de mai sus, dedicate generalului francez sunt cuvintele de pe cealalta parte a cartii postale:

Dorinta rezervistului

Acum cand ne'ntalnim cu totii
In aceste sarbatori, - 
Si cand trecutul trism mi-apare
Simt in mine reci fiori!

Si parca nici nu'mi vine-a crede,
C'a mutit de-apururi Krupp!..
Deci la "Buzdugan" cu totii
Haidem, sa pozam in grup! ...

Atelierul fotografi se numea Foto - Splendid si apartinea unui domn N. Buzdugan din Bucuresti, situat pe Bulevardul Elisabeta nr. 14, in Cinema Clasic

Aiudul de altadata

Piata si biserica reformata din Aiudul de odinioara. In imagine se mai pot vedea de asemenea si cateva reclame frumoase. Spre exemplu in partea din dreapta imaginii se poate citi Eugen Lazar Cristale(?!). Langa se poate vedea o reclama unei parfumerii (o reclama similara pe acoperisul cladirii).

O revista de teatru si cateva reclame

Pasionatii de teatru din Bucuresti stiu probabil de existenta Teatrului de Revista Constantin Tanase. Totusi cred ca sunt putini oameni care chiar au vazut o revista de teatru scrisa de Constantin Tanase:
"CINE DA MAI MULT? Revista in doua acte si 7 tablouri" iar autorii sunt A. de Herz si C. Tanase.

Subiectul abordat? "Treziti din somn, la poarta raiului, de sgomotul ce se face pe pamant, Adam si Eva se roaga sa fie primiti inapoi pe baza legii de evacuare, si mai ales pentruca vina lor e neinsemnat de mica pe langa pacatele omenirii."

Nu in ultimul rand trebuie remarcata reclamele de pe copertile revistei. Pe prima pagina se afla o reclama la palariile Rubens, comercializate de magazinul Grande Chapellerie de Luxe, de pe Calea Victoriei  nr. 29
Tot palarii pot fi gasite si la Galeria Mondena, de pe Calea Victoriei nr. 35 langa Terasa Oteteleseanu, iar aici gasim palarii modele originale din Paris, dar si articole de fantesie.

Nu in ultimul rand reclama cea mai mare de pe ultima pagina se adreseaza unei probleme pe care o avem si noi astazi - incalzitul. Ni se propun carbuni pentru orice tip de soba (adica pentru incalzit), cocs (pentru industrie), toate la Societatea Ardealul de pe strada Blanari  nr. 14 , prin Coltei - Lipscani.

Circul Franzini

O frumoasa carte postala ce face reclama la Circul Franzini, celebru din cate se pare in perioada interbelica.

Reclame Singer (2)

Masinile de cusut Singer reprezinta o prezenta puternica pe piata chiar si in ziua de azi. Renumele lor nu se datoreaza insa in exclusivitate calitatii produselor ci si campaniilor agresive de publicitate pe care le duceau.

Am mai prezentat cateva reclame Singer, inclusiv cateva romanesti aici: http://vechiul-regat.blogspot.ro/2013/07/reclame-la-masina-de-cusut-singer.html

Reclama de epoca inedita: Realphene

O reclama venita din alte vremuri si care astazi poate parea dea dreptul stranie. In ziua de azi femeile isi doresc sa fie cat mai slabe posibil. Acum aproape 100 de ani femeile isi doreau sa aibe forme. Acest produs era destinat exact acelor femei, promitand sa ofere "pofta de mancare, greutate si putere". Distribuitorul se numea Geo Cremont avand adresa pe Str. Aurel Vlaicu nr. 11 din Bucuresti.

Desi grafica nu e una iesita din comun mesajul reclamei e destul de clar: noi te ajutam sa fii asa cum iti doresti. Probabil acelasi produs ar fi prescris astazi pentru slabit.

Reclama de epoca la atelierul de fotografie D. Heitler

O superba reclama a atelierului fotografului D. Heitler din Craiova. Astfel de reclame erau de fapt pe spatele pozelor facute clientilor, ca modalitati de promovare a atelierului. Si bineinteles, in lipsa google maps sau a unui site de internet se impune mentionarea adresei: Strada Sf. Dumitru, nr. 26, vis a vis de Hotelul Theodor.

Este interesanta mentiunea de sub adresa: "Comande ulteriore vor fi executate chiar dupa mai multi ani".

Reclame la masina de cusut Singer

Probabil marca de masini de cusut cea mai cunoscuta printre romani este Singer. Acest fapt se datoreaza popularitatii pe care masina a avut-o in perioada interbelica, popularitate intarita de calitatea masinilor, dar si de publicitatea pe care acest producator o facea. Imaginea de mai sus provine din ziarul Adevarul din 1888 si din cate se pare notorietatea marcii adusese deja persoane care copiau masinile, vanzandu-le sub titulatura de "Singer perfectionate". Reclama ii avertizeaza pe cititori sa nu cada in capcana copiatorilor si sa achizitioneze masini Singer numai de la "agentura generala" Singer Manufacturing Co. New York situata in cladirea Eforiei din Bucuresti sau din depozitele din Iasi, Galati, Craiova si Ploiesti.

Intamplator, intr-un alt numar al aceluiasi ziar se poate gasi una dintre masinile la care se facea referire in reclama de la Singer. Masina de cusut se numeste Nothmann si se recomanda drept un "Singer perfectionat" si "cea mai noua si mai buna masina de cusut din lume".
Masina primeste si o garantie de 5 ani. Si ca lucrurile sa fie si mai familiare cumparatorii pot cumpara masina cu rate mici saptamanale sau lunare. Bineinteles cumparatorilor cu banii jos li se ofera "un rabat corespunzator".

Vremurile au trecut, dar masina de cusut Singer a rezistat, firma existand si in prezent.

In continuare va las sa va delectati cu cateva reclame Singer:

Reclame la hartie de tutun din 1888

Va prezint astazi inca o serie de reclame din ziarul Adevarul din anul de gratie 1888.

In primul rand mi-a atras atentia o reclama foarte frumoasa la hartia de tigari "La Patrie"

Reclama are cateva elemente grafice deosebite. In primul rand as remarca ilustratia cu tanarul care canta "La Marseilliesse" din trompeta si faptul ca graficienii de atunci au facut un efort din a tipari notele muzicale ale acestui cantec devenit imn al Frantei. Alegerea nu este surprinzatoare avand in vedere ca hartia de tigari provine din fabrica Leon & C-ie din Paris. Al doilea element de efect este desenul urmator infatisand trei persoane intr-o camera din care una pare a recita ceva solemn. Desi nu pare mult raportat la standardele curente, astfel de imagini erau destul de costisitoare si greu de realizat in acea perioada.

In ceea ce priveste marfa vanduta de reclama, producatorul ne asigura de calitatea hartiei din punct de vedere "tehnic si hygienic". Pentru cei neincrezatori sunt oferite si detalii menite sa linisteasca orice eventuale temeri legate de sanatate. Astfel, hartia a fost supusa unor analize chimice de catre dr. Bernard de Lendvay, rezultatul fiind ca hartia este libera de orice substante vatamatoare. Locul de vanzare este bineinteles in inima comerciala a Capitalei, str. Smardan, la nr. 10

Miroase a mare

Pe asemenea calduri parca ar da bine o balaceala la mare. Si care este cea mai trendy sau chic statiune de pe malul marii? Astazi nu stiu, dar la inceputul secolului XX cu siguranta raspunsul era Mamaia.

Reclame din ziarul Adevarul, anul 1888

Mi-au trecut prin mana recent o serie de ziare "Adevarul" din anul 1888.

Lasand la o parte continutul propriu-zis al ziarului, care va face obiectul unei unui alt subiect mi-au atras atentia reclamele inserate la final.
Rolul reclamelor este unul destul de clar. Ele asigura o parte din necesarul de finantare al ziarului alaturi de pretul platit efectiv de cumparator.

Incepem cu o reclama la tigari. Bine, nu la o tigara propriu zisa ci la hartie pentru tigari. In acea perioada exista obiceiul de a cumpara separat tutunul si foile propriu zise.

Tutunul propriu zis era monopol de stat, insemnand ca doar statul avea drept de a cultiva si a vinde aceasta planta. Monopolul nu se aplica insa si asupra foilor de tigari, astfel ca existau diferiti comercianti care se ocupau cu vanzarea foilor.

Care erau conditiile insa pentru o hartie de tigari buna? Dupa cum ne spune chiar reclama, "Puritate", "Hygiena", "Finete" si "Aroma".Reclama ne ofera o marca, "Principele Cuza", un comerciant, "I. N. Levi" si o adresa "Strada Gabroveni, No. 33 - 35".

O alta reclama specifica epocii este cea de mai jos: "Case de Fer Chatwood". Casele de fer erau bineinteles seifurile, obiect de nelipsit pentru orice comerciant cu disponibilitati de numerar mari sau pentru oamenii bogati.

Aceste case de fer sunt, dupa cum ne spune reclama "Neinvinse" si reprezinta cel mai sigur sistem "contra focului, spargerei si caderei". Am facut o mica cercetare pe google si din cate se pare laudele asumate in reclama nu sunt chiar vorbe menite sa gadile urechile ci au o fundamentare. Astfel, din cate se pare seifurile produse de compania Chatwood Milner erau intr-adevar printre cele mai sigure in acea perioada multumita unui sistem inovator folosit in constructia lor. Sistemul presupunea existenta a 3 placi ,din care cea externa prezenta pe suprafata interioara o serie de spatii conice, acestea fiind umplute cu "Spiegeleisen" un amestec de mangan si fier. La vremea lor aceste seifuri erau aproape imposibil de gaurit sau demontat. Despre compania Chatwood Milner puteti citi mai multe dand click aici: link in engleza

Adresa magazinului este tot din actualul centru vechi al Bucurestiului, Strada Smardan, nr. 2.

Si totusi nu numai lucruri serioase se vindeau in Bucurestiul acelor vremuri ci si delicatesuri, precum "Rahaturi si dulceturi fine" de la firma "La Orasul Sira". Astfel de produse nu lipseau din casa boierilor sau a micii burghezii stabilita in Bucuresti in acea perioada. Dulceturile si rahatul sunt "din tote fructele" si de Campulung. Interesanta este trimiterea catre originea "de Campulung". Cel mai probabil este vorba despre retete de fabricatie a dulceturilor similare cu "magiunul de Topoloveni", pana acum singura marca alimentara protejata la nivelul UE.

Preturile promise sunt "foarte eftine" iar stimabilul Theodor Andriadis (grec la origine dupa nume) ne promite ca livreaza si in provincie "prompt si eftin".

Alte reclame, peste cateva zile.