Hotelul Stefan Voda din Baia Mare

Hotelul Stefan cel Mare a luat fiinta ca urmare a hotararii luate de primaria orasului Baia Mare in 1870 de a construi un hotel in centrul orasului. In perioada mandatului lui Fésus Menyhét a fost luata decizia si ulterior au fost demarate tratativele cu diverse birouri de arhitectura locale si din Europa. Costul constructiei s-a ridicat la 92.728 forinti si 72 creitari, hotelul fiind finalizat in 1874.

Hotelul a fost lovit de ghinion, la cativa ani de la renovare (pentru care s-au cheltuit cca 30.000 de 

coroane, adica aprox. 15.000 forinti, suma aprobata in sedinta Consiliului orasului in iunie 1901) fiind victima unui incendiu (15 august 1905). Incendiul a distrus nu numai o parte din hotel, dar si alte cladiri din Piata centrala a orasului. Cladirea a fost asigurata astfel ca primaria a fost despagubita cu suma de 32.500 coroane. 

Abia in 1909 a fost desemnat castigator proiectul arhitectilor Bálint Zoltán si Jambor depus sub pseudonimul „trei lalele”. Constructori au fost desemnati Pasca si Tarta.

Lucrarile vor fi finalizate in 1910 urmand ca hotelul sa fie inaugurat in data de 1 august 1910. Hotelul avea un numar de 52 de camere, cafenea, restaurant cu o sala mare (unde se organizau expozitii de pictura) si o sala mica.

In 5 noiembrie 1910 in incinta hotelului va avea loc un spectacol sustinut de prima trupa de teatru a orasului.

Tot acest hotel va inaugura si apeductul orasului, in data de 31 decembrie 1910 cand a fost deschisa apa la un robinet conectat la apeduct iar fata hotelului a fost iluminata electric (o alta premiera a orasului).

Hotelul a gazduit si masa luata in restaurantul aflat in incinta hotelului de catre Carol al II-lea si prinţul Pavel , in data de 4 iulie 1924. Cei doi se aflau in oras pentru un concurs de automobilism, o pasiune comuna.

Hotelul si restaurantul au fost administrate de catre Gheorghe Dumbraviceanu si Iuliu Rumpold. Cofetaria era tinuta de Berger Lajos, bazarul de Horväth Ferenc, magazinul de ghete, drogheria, tutunul şi ziarele de Capuşan Iuliu. De asemenea, din cate se pare, la parterul cladirii s-a aflat si prima librarie de carte romaneasca. 

In perioada interbelica cazarea in hotel costa intre 100 si 160 de lei, in timp ce micul dejun ajungea la 10 lei, pranzul la 30 de lei, iar cina la 30 de lei.

Gara din Aradul de odinioara

Gara din Arad intr-o poza de epoca. Cladirea din imagine a fost ridicata in 1910 conform planurilor arhitectului aradean Ludovic Szantay. Ar trebui precizat ca desi constructia acestei cladiri a inceput in 1905, primul tren a poposit in Arad in data de , odata cu inaugurarea liniei Lokokoshaza – Curtici - Arad. Ulterior pe 6 aprilie 1871 orasul a fost legat de Timisoara printr-o linie lunga de 55.6 km, dupa finalizarea lucrarilor de constructie care au durat 2 ani de zile. Cladirea din imagine este a treia care a deservit gara Arad.

Trebuie mentionat de asemenea ca actuala cladire a fost tinta bombardamentelor germane in 1944, in timpul retragerii trupelor naziste.

17 iunie: Primul zbor al lui Aurel Vlaicu de pe Dealul Cotroceni

Nu multi oameni stiu, dar astazi se implinesc 104 ani de la primul zbor al lui Aurel Vlaicu, unul dintre pionierii aviatiei romanesti.

Astfel, in data de 17 iulie 1910, Vlaicu 1 se ridica la 3-4 metrii deasupra solului si reusea sa pleneze pe o distanta de cca 40 de metrii pe dealul Cotroceni.

Pe 23 iulie va urma un al doilea zbor in care Vlaicu 1 se va ridica la cateva zeci de metrii deasupra solului si va reusi sa zboare cca 4 km.

Succesul zborurilor avute in continuare ii va aduce pe 27 septembrie 1910 propunerea venita din partea Ministerului de Razboi de a participa la exercitii militare, misiunea sa fiind aceea de a duce in zbor un mesaj de la Slatina la Piatra Olt. In acest fel Romania devenea a doua tara din lume, dupa Franta, care folosea un avion in scopuri militare.

Zborurile sale si colaborarea cu armata s-au inmultit ulterior.

In imaginea de mai jos, realizata pe campul de la Cotroceni in data de 16 august 1911 il putem vedea pe Aurel Vlaicu impreuna cu lt. Gheorghe Negrescu si alti alte cadre militare. Langa volanul aeroplanului se afla mecanicul Ion Ciulei iar in capatul aeroplanuluimecanicul Pascu.

Aviatorul nostru urma sa zboare spre Blaj.

Cu toate ca aviatorul nostru isi are chipul pe bancnota de 50 de lei, putini sunt cei care isi aduc aminte de eforturile sale in dezvoltarea aviatiei si probabil si mai putini sunt cei care stiu ca astazi este o zi istorica pentru aviatia romana.

Hotelul Kronstadt din Brasovul de odinioara

Unul dintre hotelurile emblematice ale orasului Brasov este Hotelul Corona sau Kronstadt cum mai este el numit. In perioada comunista insa, numele i-a fost schimbat din Corona in Postavarul, ca semn al politicii de stergere a tot ce avea legatura cu monarhia si cu vechea Romanie.
Hotelul a fost ridicat in anul 1910 in stil art Nouveau si baroc, neavand practic rival in oras pana la aparitia Hotelului ARO in 1939.

Sursa informatii: BCU Cluj

Celebrul vapor Imparatul Traian

Vaporul Imparatul Traian a fost unul dintre vapoarele celebre ale Romaniei in epoca lui. Este prezent in multe ilustrate postale, dar pe langa celebritatea data de acestea a mai fost implicat si intr-un incident international.

In 1910 vasul comercial romanesc facea o cursa prin Marea Mediterana. Pe 2 iunie a acelui an a acostat in Portul Pireu din Grecia. In timp ce acosta la cheu vaporul a fost atacat de peste o mie de barcagii si hamali greci din port. Din cate se pare acestia au eliberat un dezertor de origine greaca din armata romana, dar au si devastat vasul furand si numeroase obiecte.
In acea perioada vaporul era comandat de comandorul Perieteanu, considerat a fi unul dintre cei mai experimentati comandanti de vapor din acea vreme.

Si totusi acest vapor a mai aparut odata pe primele pagini ale ziarelor 2 ani mai tarziu. De aceasta data vaporul se indrepta spre Egipt, avand la bord, printre alte persoane si 3 otomani, doi studenti si un profesor conform relatarilor vremii. Ziarul "Universul" nota in numarul din 10 august urmatoarele:

"Constanta, 8 august. Azi dimineata a sosut in localitate, venind din Alexandria, vaporul «Imparatul Traian», care in ziua de 30 iulie, pe cand era in drum spre Alexandria, la o departare de 6 mile de acel port, a fost oprit de vasul de razboi italian «Duca degli Abruzzi», iar un ofiter si doi subofiteri de pe acel vapor venind pe bordul vaporului roman au cercetat actele vaporului si ale pasagerilor. Cu acea ocazie au declarat ca prizonieri de razboi pe trei pasageri turci care calatoreau spre Egipt. Acesti trei pasageri au fost ridicati si transportati pe bordul vasului italian, dupa care «Imparatul Traian» si-a continuat calatoria (...)."

Din cate se pare cei doi studenti (la drept in Cipru) si profesorul (de medicina din Damasc), imbarcati la Constantinopol, nu aveau documentate de identitate la ei. Cand vaporul Imparatul Traian a fost oprit de un vas de razboi italian iar cei 3 au fost verificati, s-a luat decizia de a-i retine ca prizonieri de razboi, considerandu-se ca sunt ofiteri turci care doresc sa ajung in Tripolitania prin Egipt. In ciuda protestelor comandantului Periteanu, calatorii au fost luati la bordul navei de razboi italiene, urmand a fi dusi in Italia pentru a se stabili identitatea lor.