Sinaia - colonia de vara a Romaniei

"A corner of Sinaia the smart summer colony of Roumania high in the pine clad Carpathian Mountains."

Un colt al Sinaii, colonia de vara in Romaniei situata in padurile de pin ale Muntilor Carpati.

Vanzator de pasari

Discursul de la inaugurarea liniei ferate Peatra - R - Valcea (1)

Am gasit in revista "Economia Nationala", nr. 25 din 29 iunie 1887 cuvantarea tinuta de P.S. Aurelian, ministrul lucrarilor publice cu ocazia inaugurarii caii ferate Ramnicu Valcea - Dragasani:

"Domnilor,

Suntem intruniti pentru spre a sarbatori inaugurarea unei linii de drum de fer, care, pornind din poalele Carpatilor, strebatend una din regiunile cele mai frumose si avute ale Romaniei, podgorie si campie, va pune in comunicatie muntele cu Dunarea. Serbare pacinica intre tote; de o potriva

interesanta pentru toti cetatenii de ori-ce nuanta ca partid politic, inaugurarea de asta-di ne da prilegiul de a ne intretine cate-va minute asupra marilor cestiuni ale muncei, isvor nesecabil al properitatii nationale."

Ca orice alt discurs de politician si acesta merge foarte mult in directia banalitatilor, a truismelor si a cuvintelor mari, dar a formelor mici. Am sa sar peste anumite parti ale discursului, pe care le consider total lipsite de interes (sa nu uitam ca politicianul roman din 1887 avea aceleasi naravuri precum cel din 2013).

Revenind insa la partea din discurs care se refera la caile ferate merita amintite pasajele urmatoare:
"In acesta pacinica revolutiune datorita intre altele si inmultirei cailor ferate, ce s'a intamplat in Romania? In ce proportiune natiunea romana s'a impartasit de inventiunea drumurilor de fer?
Imprejurarile grele politice si sociale, interne si externe nu au permis poporului roman ca alaturi cu altele sa beneficieze de minunatele descoperiri ale sciintei si industriei de cat cu mult mai tardiu ca alte neamuri. Atunci, and Europa occidentale si cea centrala era deja brasdata de cai ferate, romanii, lasand la al doilea rand interesele economice, isi concentrasera tote puterile spre a resolva cele doua mari cestiuni cari preocupau pe toti patriotii, si anume: independinta terei, - emanciparea poitica si economica a poporului roman."

Observatia domnului ministru este buna, dar incompleta. Intr-adevar, din cauza dependentei de Imperiul Otoman, Principatele romane erau cu mult in urma Europei centrale in materie de dezvoltare economica. Totusi, ceea ce nu spune domnul ministru este ca in mare parte aceasta inapoiere se datora si clasei politice reticiente la nou si la orice ar fi insemnat progres. Prin urmare observatia de mai sus din discurs este valida, dar incompleta.

Bineinteles ca in miezul discutiei, nu putea sa nu se strecoare si o remarca privind partidul din care facea parte ministru: " Partidul libera, caruia se datoresce incontestabil mai tote prefacerile insemnate realisate in acesta tera, nu putea uita ca, intre marele reforme de care avea lipsa Romania, infiintarea si desvoltarea cailor de comunicatie si in special a drumurilor de fer, era una din cele mai insemnate."

"In anul 1869 cand, cand pentru intaia ora suera locomotiva in Romania, de-abia aveam un crampeiu de drum de fer de la Bucuresci la Giurgiu. In 1876 cand partidului liberal i se incredinta conducerea afacerilor publice, se afla la 1308 chilometri de cai ferate. Avend a lupta in cel dintaiu ani pentru a realiza visul atator generatii, independenta Romaniei, guvernul si camerile liberale nu putura sa dea tota ingrijirea ceruta lucrarilor de drum de fer. Odata ce tera remase stapana pe sine, construirea drumurilor de fer fu cea dintaiu dintre marele lucrari publice care dobandi prioritate. Tera dand mijloace, guverul facu apel la sciinta si activitatea corpului nostru de ingineri si acestia, insufletiti atat de dragostea sciintei cat si de patriotism, raspunsera cu succes asteptarei generale. 
Asta-di, dupa septe ani de munca, tera poseda 2345 chilometri de cai ferate, are in constructiune inca 260 de chilometrii si in studiu 488 de chilometrii. Asta-di tote capitalele judetelor sunt legate cu capitala terei; linii ferate strabat prin tote judetele, ducand spre munte sau spre Dunare, productele manosului nostru pament. Nici un colt pe teritoriul din intreaga Romanie nu mai este isolat; fiecare proprietate are mijlocul de a transporta productele sale cu calea ferate."

Schema retelei feroviare in 1916, Sursa: Trainz Romania

Intr -adevar, prin aceasta linie de cale ferata proaspat inaugurata si capitala judetului Valcea era legata, indirect, de Bucuresti. Vis-a-vis de cei 2345 km de cale ferate cu care se lauda ministrul acelei vremi, ar trebui mentionat ca o parte dintre ei fusesera construiti de Imperiul Otoman (linia Cernavoda - Constanta), iar statul roman fusese obligat sa rascumpere linia de la societatea constructoare (Barkley din Marea Britanie). De asemenea ministrul nu precizeaza si conditiile foarte proaste in care se facuse exploatarea si constructia caii ferate. In 1888 statul pune sechestru pe liniile exploatate de consortiul Offenheim iar un an mai tarziu e obligat sa le rascumpere contra unei valori de 3.865.173 lei aur. Astfel in 1889 intrau in posesia statului 224 km de cale ferate aferenti rutelor Roman - Itcani; Pascani - Iasi si Veresti -Botosani.

Voi reveni cu restul discursului in zilele urmatoare

Vizitiu de scoala veche

"A driver of the old school. He hopes to die before the inartistic automobile supplants his elegant victoria with pranoing team of greys, on the bulevards of Buckarest"

Un sofer de scoala veche. Spera sa moara inainte ca automobilul lipsit de eleganta inlocuieste eleganta sa trasura pe bulevardele Bucurestiului.

Vedere din Valcea

O superba carte postala lithografiata cu imagini din judetul Valcea la inceput de secol XX. In partea de jos a imaginii se poate distinge data de 6 mai 1901 si localitatea Ramnicu Valcea.

Prima imagine din stanga-sus infatiseaza statiunea Govora cu baile sale celebre. Imaginea de sub ea ne infatiseaza intrarea in salina de la Ocnele Mari. In partea din stanga jos avem o imagine panoramica a orasului Valcea, realizata de pe Dealul Capela. Drumul din mijlocul imaginii este Bulevardul Tudor Vladimirescu. In medalion, dreapta sus se poate vedea Hotelul Jantea din Calimanesti.

Gradina Mare din Romanul de odinioara

Lacul si Chioscul din Gradina Mare din Romanul de altadata.

Fetele din Romania

"Romanian girls are good to look at but they prefer their Latin brothers to the cold Anglo-Saxon"

O remarca interesanta si probabil in continuare aplicabila: "Fetele romance sunt bune de privit, dar prefera compania fratilor latini si nu a anglo-saxonilor". Evident diferenta de atitudine intre volubilii latini si reci anglo-saxoni a fost observata si de domnul Carpenter.

Vedere din Zavoi

O vedere din parcul Zavoi din perioada interbelica probabil. Apa care se vede in imagine este probabil Iazu Morii, care alimenta lacul din Parcul Zavoi.

Ploiestiul de odinioara

Strada Mihail Kogalniceanu din Ploiesti astfel cum arata la inceputul secolului, cu carute trase de cai si personaje pitoresti.

Un mester lacatus

Portrete de epoca - Surori

O poza ceva mai aparte astazi, infatisand doua surori (probabil) din Turnu Severin.

Tribunalul din vechiul Pitesti

Cladirea tribunalului din Pitestiul de odinioara.

Accident de tren in perioada interbelica

In aceasta seara va prezint un accident feroviar din perioada interbelica. Nu sunt foarte sigur, dar din cate se pare ar fi vorba de un accident feroviar petrecut in data de 13 iulie 1922. Mai jos reproduc ceea ce am gasit pe forumul Railnet, postat de userul ldh80:

"In ziua de 13 iulie 1922, trenul accelerat nr. 15, care circula spre Sinaia, remorcat de doua locomotive cu aburi seria 140.400, a trecut fara oprire prin halta Posada si a continuat sa urce spre statia Valea Larga. Ajuns la km 57 a cai ferate Ploiesti- Predeal, la ora 16.25, trenul s-a angajat, cu o viteza de 35 km/h, pe podul ce traversa raul Prahova, iar, dupa trecerea primei locomotive (ce purta numarul 140.413), structura metalica a podului s-a prabusit, antrenand in cadere cea de-a doua locomotiva si primul vagon din garnitura. In perioada 13-31 iulie 1922 circulatia feroviara, intre statiile Comarnic- Sinaia a fost complet intrerupta, calatorii fiind transbordati cu autobuzele CFR.Cel de-al doilea pod, situat la numai cateva sute de metri inaintea primului (la km 56), s-a prabusit la 19 septembrie 1922, sub greutatea unui tren de pasageri, care cobora de la Sinaia spre Ploiesti. Cauzele exacte ale prabusirii celor doua poduri au ramas necunoscute."

Nu stiu sincer care dintre cele doua accidente este surprins de imaginea de mai sus.

De asemenea nu am avut informatii din alte surse pentru a putea verifica in ce masura informatiile de mai sus sunt sau nu corecte.

Update: Informatiile prezentate mai sus de userul Idh80 au fost preluate fara citare dintr-un articol intitulat "
Două catastrofe pe cea mai circulată cale ferată din România!" aparut in nr. 113 al Revistei Historia din 2010, autor Andrei Berinde.

Copil vanzator de pasari

O superba imagine de epoca infatisand un copil vanzand pasari. Poza este din perioada interbelica, lucru care poate fi cu usurinta observat dupa masina din partea dreapta, in fundal. Nu exista o legislatie care sa impiedice munca prestata de minori in acea perioada si prin urmare astfel de privelisti, cu copii carand lucruri grele nu era ceva neobisnuit.

Vedere panoramica a orasului Piatra Neamt

O superba imagine panoramica a orasului Pitesti, facuta probabil undeva la inceputul secolului. De remarcat persoana din centrul imaginii, care ofera o perspectiva diferita imaginii, dar si trasura din partea dreapta.

Piatra Neamt de odinioara

O superba carte postala infatisand o vedere panoramica a orasului Piatra Neamt, datand cel mai probabil din 1905.

Piata Unirii din Oradea interbelica

O poza frumoasa infatisand Piata Unirii din Oradea interbelica

Tehnica de spalarea aurului

Inca un videoclip interesant despre modalitati de spalare a aurului. Tehnica aceasta, la randul ei este una veche, dar cum cautarea aurului prin astfel de mijloace nu mai reprezinta o profesie, ci mai degraba un hobby, probabil ca astfel de sfaturi sunt utile:

Mai multe articole despre spalarea aurului gasiti daca dati click pe imaginea de mai jos:



Spalarea aurului

Pe plaja la Mamaia (interbelica)

Diferenta mare intre plaja din Mamaia din prezent si aceasta poza din perioada interbelica

Notre Dame de Sion din Iasiul de odinioara

Notre Dame de Sion din Iasi intr-o superba carte postala de epoca datand de la inceputul secolului XX.

Bulevardul Lung din vechiul Ismail

O vedere panoramica a Bulevardului Lung din Ismail

Cateva lucruri din istoria Parcului Zavoi din Valcea

Unul dintre cele mai frumoase locuri din vechiul Ramnic si cert motiv de mandrie pentru toti ramnicenii a fost si este in continuare Parcul Zavoi.

Numele dat parcului se datoreaza asezarii sale, langa raul Olanesti, zona fiind un zavoi al raului, adica o padure crescuta in margine raului, inundata de regula de acesta la revarsari.

Parcul este situat in zona de Sud Vest a orasului, intre albia raului Olanesti si fostul vad numit Iazul Morilor (asanat la finalul anilor 70).

Barbu Stirbei

Conform slovelor de pe Obeliscul situat in Parc, "Prin ofisul din 9 August 1850, dat cu prilejul vizitarii orasului, Inaltatul Domnitor Barbu Stirbei a hotarat facerea acestei gradini pentru preumblarea obsteasca".
Intr-adevar, din cate se pare domnitorul ar fi dat din vistieria personala 100 de icosari pentru amenajarea parcului. Astfel, chiar anul urmator, dupa realizarea exproprierilor are loc trasarea aleilor din parc si se taluzeaza malurilor celor doua iazuri de moara care traversau parcul.
Prim inaugurare a parcului a avut loc in august 1856. In acea perioada se putea vedea o frumoasa fantana monumentala avand in partea superioara vulturi cu crucea in cioc. De asemenea fantana avea o inscriptie omagiala in cinstea fondatorului parcului.

Un lucru mai putin stiut este ca din gura leului aflat in pantecele obeliscului curgea, la inceput un fir de apa, putin feruginoasa, captata din partea de sus a parcului. Cand apa s-a tulburat, a fost inlocuita cu apa adusa printr-o conducta. Mai tarziu insa chiar si aceasta a fost oprita.

Aproape de poarta de intrare, conform unor monografii ar fi existat "Fantana Turbatului", sursa principala de alimentara a orasului cu apa.

Trebuie de asemenea mentionat ca parcul a cunoscut o a doua serie de amenajari, ca urmare a unor evenimente mai putin fericite, petrecute in perioada 1895 - 1896. In acesti doi ani au avut loc doua inundatii consecutive. Este important de amintit ca in perioada respectiva raul Olanesti nu era indiguit si avea cale libera prin Zavoi. Dupa aceste inundatii raul a fost indiguit.

Aceste inundatii au ramas in istoria orasului. Se spune ca odata raul a adus o casa, pe care a sfaramat-o de picioarele Podului de Fier. Altadata raul a lasat in hatisurile parcului un invatator, luat de ape. O cruce inalta de 2.5m marca acest loc odinioara.

La 15 iunie 1896, dupa repararea stricaciunilor provocate de inundatii a fost inaugurat din nou parcul. Noul parc era amenajat peisagistic, avea un bufet si un stabiliment de bai cu ape sulfuroase, dar si ape sarate, aduse de la Ocnele Mari.

Trebuie amintit de asemenea ca in acest parc a avut loc si intonarea actualului imn national al Romaniei in data de 29 iulie 1848 cu ocazia depunerii juramantului pe Constitutia revolutionara. „În mijlocul acelui câmp s-a făcut de onorabilul Magistrat o tribună împletită cu ramuri verzi de arbori şi un arc de triumf împletit cu flori… unde… s-au citit cele 21 puncturi din Constituţie… Într-acest pompos constituţiu, aflându-se şi d-lui Anton Pann, profesor de musică, împreună cu câţi va cântăreţi de aceeaşi profesie, au alcătuit o musică vocală cu nisce versuri prea frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetăţenilor”. Aceasta marturie ii apartie lui Dimitrie Zăgănescu, comisar extraordinar al districtului Vâlcea. Alaturi de el se mai afla cu aceasta ocazie prefectul judetului, alaturi de Garda Nationala (despre care ni se spune ca "a tras salve de arme detunatoare")
Mai jos va prezint o carte postala litografiata ce prezinta imagini din Parcul Zavoi:

Iata si cateva detalii ale imaginii de mai sus:

Bufetul din Zavoi

Fantana din Zavoi

Vedere din Zavoi

Vedere din Zavoi

Giurgiu de odinioara

O superba imagine din Giurgiu de odinioara cu Pavilionul si Gradina Allei. Sunt de remarcat de asemenea ingrijitorii parcului, domnul cu coasa si cel care stropeste florile.

Galatiul de odinioara - Hotel Splendid

O frumoasa imagine din vechiul Galati infatisand Hotelul Splendid. In fata hotelului se poate observa un tramvai, dar si strada animata.

Focsaniul vechi

Piata Moldovei din Focsaniul de odinioara. Imi place aceasta imagine pentru ca infatiseaza si negustori alaturi de musterii lor.

Poezie anti-monarhista din 1888 publicata in ziarul Adevarul

Astazi va prezint inca o poezie publicata in ziarul Adevarul din 5-6 septembrie 1888. Poezia are ca te activitatea Regelui Carol I

CÂTE NU SUNT DE FĂCUT

Așteptați acum alegeri;

Că: ce’i dreptul, e știut

Când ai Rege un Hohenzollern

Câte nu sunt de făcut ? ! 

Industria lângezește

Și comerțu-I mort aproape

Vr’o convenție cu nemții

Ne mai trebuie să le’ngroape! 

Foasta colectivitate

A murit, și’n câți-va ani

Trebuește s’avem alta,

Trebuesc și alți Maicani. 

Terînimea de prin sate

Vrea pământuri ne’ncetat,

Trebuesc dar apanage

Pentru Rege mai votat 

Agiul pe Rege acuma

L’a cam păgubit nițel,

Trebue vot de milioane

Să-I rescumpere-un Castel.. 

S’așteptăm alegeri dară

Că ce-I dreptul e știut

Când ai Rege un Hohenzollern

Câte nu sunt de făcut 1

Deva de odinioara

O frumoasa panorama a orasului Deva de la inceputul secolului XX

Constanta de odinioara - vedere dinspre port

O imagine inedita ce surprinde orasul Constanta de odinioara vazut dinspre port

Castelul Huniazilor in fum

Vedere panoramica a orasului Hunedoara in perioada sa de glorie industriala. In partea din dreapta  se vede Castelul Huniazilor, inconjurat de fumul faimoaselor furnale de la Hunedoara

Gimnaziul fiilor de militari din Craiova

Gimnaziul fiilor de militari din Craiova. Imaginea dateaza din perioada interbelica.

Vedere panoramica a Clujului de odinioara

Emigrant roman catre America

"I do. Making out an application for a trip to the land of advertised gold bricks. A Roumanian emigrant at the American Consulate in Bucharest. Daily hundreds are turned away because of the oversuscribed quota."

Sunt de acord. Completand o cerere pentru un drum catre tara promisiunilor. Un emigrant roman la Consulatul American din Bucuresti. Zilnic sute de oameni sunt respinsi din cauza cotatiilor depasite.

Chisinaul vechi

O imagine de epoca infatisand ceea ce cred ca este Scoala Reala din Chisinau

Frumusete la plimbare prin Sinaia

A Roumanian beauty out for a morning stroll in Sinaia. Tall, dark with jet black hair and eyes, they account for the Roumanian man's distante for work and desire for pleasure, which makes Bucharest famous as the gay "Paris of the East"

Descrierea lasata de dl. Carpenter ar suna cam in felul urmator: " O frumusete romaneasca a iesit la o plimbare de dimineata in Sinaia. Inalte, brunete cu parul si ochii negrii taciune, ele reprezinta se leaga de neplacerea barbatului roman de a munci si de dorinta de placere, ceea ce face Bucurestiul sa fie cunoscut ca fericitul "Paris al Estului"

Cazarma Regimentului 30 din Campulung Muscel

Cazarma Regimentului 30 stationata in Campulung Muscel.

Garajul Societatii de Automobile de pe Valea Oltului

In imagine o frumoasa panorama a Vaii Oltului. In partea centrala - jos a pozei se vede si Garajul Societatii de Automobile. As remarca insa si trenul cu abur care se vede in fundal.

Bulevardul din Buzaul de alta data

Bulevardul I.C. Bratianu din Buzaul de odinioara. As remarca in aceasta poza eleganta si sobrietatea domnilor. Probabil imaginea este facuta intr-o luna ceva mai rece a anului

Soseaua Kiselef in toata splendoarea ei intr-o imagine ce dateaza probabil din perioada interbelica (anii finalul anilor 20 as spune). Datarea se poate face cu ajutorul masinilor, care arata a fi modele de la finalul anilor 20 incputul anilor 30, dar cel mai important aspect este legat de Arcul de Triumf. In imagine este prezentat vechiul arc de triumf. Cel din prezent a fost inaugurat in 1935, deci poza trebuie sa fie anterioara acestui an.

Calea Victoriei seara

In the late afternoon the narrow Calea Victoriei of Bucharest sparkles with fine clothes and jewelry of beautiful women and male eyes are wide open to feast on the scene.

In seriile tarzii ingusta Calea Victoriei din Bucuresti straluceste de haine bune si bijuterii ale femeilor frumoase iar ochii barbatilor, largi deschisi, se infrupta cu aceasta scena

Strada din Sinaia

Strada din Sinaia intr-o imagine de epoca din colectia lui Frank Carpenter.

Gara din Brasov

Gara din Brasov intr-o imagine datand de la inceputul secolului XX

Panorama portul Braila

O frumoasa imagine panoramica a vechiului port de pe Dunare al Brailei

Vanzator de fructe

"Peasant boys in white pants, embroidered short skirt, bright red and yellow girdle, and ornamental vests swing through the streets of Bucharest vending fruits of delicious taste"

In traducere ar insemna "Baieti de tarani imbracati cu pantaloni albi, fusta scurta brodata, brau colorat in rosu aprins si galben, si veste cu ornamente, isi fac loc pe strazile Bucurestiului vanzand fructe delicioase.