Google+ Google+

luni, 4 noiembrie 2013

Targul de la Raureni

Targul de la Raureni este bine cunoscut in zona Ramnicului. Totusi, nu am intalnit pe nimeni care sa cunoasca istoria acestui targ.

Raureni era o localitate celebra si cunoscuta dincolo de limitele judetului si chiar al Vechiului Regat, prin importantul balciului ce se tinea in fiecare an de Sfanta Maria mica (8 septembrie).

Balciul dela Raureni era de o importanta comerciala insemnata inca din vremurile de demult intrucat "Aci gaseai brasoveniile si ferariile din Transilvania; cai si vite cornute din Ungaria; bacaniile alese din Tarigrad; pielariile si blanariile din Rusia; modele si confectiunile din Viena sau Beciu."

Motivele care au dus la dezvoltarea puternica a targului sunt legate de dificultatea de a utiliza caile de comunicatii cu restul tarii, unde taranii sa isi desfaca produsele, dar multimea manastirilor si oraselor de dimensiune medie (pentru acele vremuri) ca Dragasani, Ocnele-Mari, Horezu, Curtea-de-Arges si altele.

De mentionat de asemenea ca manastirile, orasele, proprietarii si boerii din judetele limitrofe, se aprovizionau de la Raureni cu cele trebuincioase pentru gospodaria lor.
Conform documentelor din epoca la Raureni, in curs de aproximativ 10 zile "se faceau daraveri de sute si de mii de pungi de bani" (o punga de bani valora 500 de lei).
Totusi, in timp targul a decazut ca urmare a secularizarii averilor manastiresti ceea ce a dus la cu reducerea numarului calugarilor si a calugaritelor, apoi a constructiilor caii ferate (ceea ce a facut mai usor de transportat marfa in tara sau in afara ei), dar si cu saracirea boierilor si boierasilor din localitati (odata cu improprietarirea din 1864 realizata de A.I. Cuza). La finalul secolului XIX targul Riurenilor ajunsese sa se mai mentina numai prin targul de vite (obor) si prin clientela populatiei rurale, care mai cumparau inca modele si manufacturele din Pesta si Beciu. Aceste informatii ne parvin dincolo de negura vremurile multumita lui George I. Lahovari, care a prezentat aceste detalii intr-o conferinta tinuta inaintea "Societatei Geografice Romane".

Cele mai importante episoade din istoria targului ne sunt prezentate de Ionescu-Cheianu - autorul lucrarii Geografia Judetului Valcea:
"Balciul Riureni este infiintat pela 1636, pe timpul lui Matei Basarab, de negutatori mamulari; mai 'nainte n'avea loc stabil. Din acest timp a inceput sa fie stabilit aci.
Balciul acesta se tinea inaintea m-rei Govora, la 15 August, fiind hramul bisericei. S'a tinut in vechime si pe locul unde este Ocnita. Nu se putea tine pe loc deschis de frica turcilor. In luna August 1802, balciul fu jefuit si ars  de nisce turci din Vidin; peste 20 de negustori fura taiati, parte scapara cu fuga in padurile Govorei.
Chiar Salinele Mari fura jefuite de sare; peste 2000 de care incarcate; Camarasul Gheorghe Hagi Pandele fu dus pana aproape de Craiova si taiat. In Ocna au ucis mai multi un preot si mai multi locuitori. Pe unii 'i au gasit in padurile din comuna Bunesci, unde 'i au ucis. Multi locuitori ingropau bani, scule, pe la copaci, cu scop d'a se intorce spre a le lua, dar pe multi 'i ajungea mortea si unii uitai locul, asa ca in multe locuri au ramas scule si bani ingropati. Anul 1803, spun batranii, fu tot asa de reu, caci venira alti turci, sub numele de Manafi (dela numele lui Manaf - Ibrahim) tot dela Vidin si jefuira din nou Salinele, monastirea Horezu, satele si locuitorii din Dragasani."

Si ca o ultima curiozitate, unii sustin ca numele Riureni vine de la Ruconium. Totusi, majoritatea expertilor considera ca Riureni inseamna "intre riuri", fiind situat intre riurile Govora, Ocna si Olt.

Google+