Frumusete de epoca

Standardele de frumusete s-au schimbat de-a lungul timpului. De la forme rubensiene pana la talii filiforme trecerea timpului si-a pus amprenta asupra felului in care percepem frumusetea.

Si totusi, uneori, mai dau peste cate o poza care imi aduce aminte ca eleganta merge intotdeauna mana in mana cu frumusetea iar ce misterul feminin se pastreaza chiar daca trec anii peste el.

Mai jos o poza facuta in studioul fotografic  Foto Royal din Bucuresti.

Fotograful, asa cum ne indica spatele fotografiei se numea N. Buzdugan iar atelierul fotografic era situat pe B-dul Regina Elisabeta

Frumusete de weekend interbelica

Frumusetea de weekend de astazi este o tanara din perioada interbelica, ce se semneaza cu Anetta Jarnea.

Pe spatele fotografiei avem mai multe detalii legate de aceasta tanara de o frumusete tulburatoare:

Cel mai mic obstacol in Calea Uitarii oferit cu tot dragul de Anetta Jarnea. Fotografia nu este adresata vreunui admirator ci Domnisoarei Margarette Grigorescu din Ploiesti. 

Din fericire avem si o data pe verso: 10 septembrie 1933, localitatea Satulung.

8/9 Mai - Sfarsitul razboiului, dar inceputul calvarului

9 Mai este o data istorica pentru multe natiuni ale lumii, ea marcand finalul european al celei mai sangeroase conflagratii din istoria omenirii: Cel de-al Doilea Razboi Mondial.

 Ziua este marcata cu fast in numeroase capitale ale lumii, de la Washington pana la Moscova.

Cele doua mari castigatoare ale razboiului au fost Statele Unite ale Americii, tara care a angrenat intreaga sa putere economica, politica si militara in acest razboi si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, tara care fusese la inceputul razboiului alaturi de Germania nazista.

S-au scris zeci de mii de carti si articole pe aceste teme deci motivatia istorica din spatele acestor evenimente nu isi are locul aici. Vreau sa subliniez altceva insa.

Castigatorii si-au impartit sferele de influenta iar Romania, din cauza apropierii sale geografice a intrat sub influenta Moscovei.

Iar Romania? Romania alaturi de Polonia au iesit cel mai prost din aceasta conflagratie. Polonia a fost impartita odata la inceputul razboiului de Germania nazista si URSS. A suportat ocupatia nazista, apoi pe cea ruseasca, pentru ca in final sa ramana sub regimul comunist.

Romania a fost si ea impartita intre Ungaria, Bulgaria si URSS, a pierdut oameni pe frontul estic luptand alaturi de Germania, pentru ca apoi sa lupte alaturi de URSS pe frontul de vest impotriva vechiului aliat. I-au fost returnate teritoriile ocupate de Ungaria si atat. A urmat apoi plata unor reparatii pentru perioada razboiului, saracind o tara si asa ravasita de razboi. Iar paguba cea mai mare urma sa o aduca instalarea celui mai represiv si crud regim comunist din Europa, secund doar celui din Coreea de Nord.

Concluzia? 8 sau 9 mai, ziua in care razboiul s-a terminat in Europa a insemnat pentru Romania sfarsitul unei epoci nefaste si inceputul uneia si mai nefaste.

Englezul care a blocat armata germana in Romania

Istoria este scrisa de invigatori, spune un dicton celebru. Insa aceeasi istorie poate fi rescrisa de alti invingatori, de mai multe ori de-a lungul timpului, dupa preferintele si orientarile politice ale fiecaruia. Acesta este motivul pentru care persoane care au contribuit semnificativ la evenimente istorice capitale au fost uitate, intentionat sau nu. Un foarte bun exemplu este in acest sens este John Norton Griffiths.

Cine a fost insa Sir John Norton Griffiths?
Raspuns: Omul care a dat foc sondelor de petrol romanesti si fara de care e posibil sa nu fi avut Romania Mare!

Un pic de istorie

Primul Razboi Mondial reprezinta pentru Romania un moment critic ce a condus la realizarea Romaniei Mari. Cu toate ca este prezentat cu mult fast in cartile noastre de istorie si evidentiat ca un moment de apogeu al existentei noastre ca stat el a venit ca urmare a unei dureroase infrangeri pe plan militar.

Desi armata romana incepuse cu o ofensiva puternica pe frontul de vest, in Transilvania, in curs de aproximativ o luna a ajuns sa se retraga de pe toate liniile, ca urmare a mai multor greseli strategice. Vazand acest lucru Aliatii (in frunte cu Marea Britanie) au luat decizia de a se asigura ca anumite resurse ale Vechiului Regat nu vor putea fi utilizate de germani impotriva lor.

Iar cea mai importanta resursa dintre toate era bineinteles ...PETROLUL.

John Norton Griffiths

John Norton Griffiths are o biografie interesanta, el fiind pe rand soldat, inginer si chiar parlamentar in Parlamentul Marii Britanii. A activat in marina britanica, s-a inrolat in cadrul trupelor britanice sud-africane luptand in cel de-al doilea razboi Mondial si a condus o echipa de cercetare in timpul celui de-al doilea razboi al burilor. Avand si pregatire de inginer (a fost implicat in mai multe proiecte de infrastructura din America de Sud si Africa) a decis sa se intoarca pe front odata ce a izbucnit Primul Razboi Mondial.

JOHN NORTON GRIFFITHS. 

Sursa: National Portrait Gallery, London

Sarcina sa era aceea de a crea fortificatii pentru Aliati pe frontul de vest insa in 1915 a fost responsabil pentru unul dintre cele mai inspaimantatoare episoade ale Primului Razboi Mondial. 

Astfel, alaturi de o echipa de oameni alesi dintre minerii din nordul Angliei sapa tunele sub transeele inamice iar apoi le detona. Aceasta practica era folosita de ambele tabere, deci sa nu ne grabim sa consideram ca nu era etic ceea ce facea el. A devenit o legenda insa dupa isprava sa de la "Dealul 60" ("Hill 60") cand, in data de 17 iunie 1917 a detonat 10 tone de Amonal in tunele sapate sub transeele germane aflate pe dealul 60 de langa Ypres. Explozia a cauzat un mic cutremur si un crater de 21 de metri adancime care a inghitit intr-o clipa soldatii si echipamentul militar german. Ingroziti, germanii s-au retras din acea zona.

Legatura cu Romania

O tara ocupata de inamic este o tara care nu mai are nici un fel de control asupra politicii sale sau a resurselor ei. Si cum armata romana se retragea de pe toate liniile frontului, Marea Britanie si aliatii ei au luat decizia de a nu lasa pretiosul petrol romanesc sa cada in mainile germanilor. Asa ca l-au trimis pe John Norton Griffiths in Vechiul Regat cu misiunea explicita de a lasa cat mai putine puturi de petrol functionale in mainile armatei germane. 

Operatiunea trebuia insa realizata inainte ca armata romana sa se retraga din regiunea Ploiesti, ceea ce parea aproape o misiune imposibila avand in vedere dezorganizarea din randurile noastre.

Echipa condusa de catre (acum colonelul) John Norton Griffiths, a folosit diverse tehnici pentru a distruge puturile de petrol romanesti.
Spre exemplu a turnat beton in puturi, a umplut rezervoarele cu cuie, a pompat petrol din puturi si apoi le-a dat foc. La finalul operatiunii de sabotaj au fost distruse 1677 de puturi de petrol, 26 de rafinarii (dimensiunile acestora erau considerabil mai mici in acele vremuri decat in prezent) si 827.000 tone de titei.

Privati de petrolul romanesc, germanii au avut dificultati foarte mari in a se putea aproviziona cu combustibil. 
Mai mult, avansarea armatei germane a fost considerabil afectata de aceste masuri de sabotaj, oferind posibilitatea de regrupare a armatei noastre. Ludendorf, general in armata germana a spus ulterior ca "trebuie sa il invinovatim pe el pentru lipsurile noastre", referindu-se la lipsa petrolului.
Germanii au incercat sa repuna in functiune instalatiile petroliere insa au reusit acest lucru partial si destul de tarziu in desfasurarea lucrurilor. 

Importanta actiunii de sabotaj

Actiunile de sabotaj desfasurate de catre britanici si conduse de John Norton Griffiths au intarziat considerabil armata germana din drumul ei spre rasarit si a permis armatei romane sa se regrupeze si sa le tina piept nemtilor la Marasesti, Marasti si Oituz. Pe de alta parte lipsa petrolului romanesc a pus o presiune uriasa pe resursele armatelor austriece si germane lipsite  de posibilitatea de aprovizionare cu suficient petrol. 

Daca Germania si Austro-Ungaria ar fi castigat Primul Razboi Mondial Romania nu ar fi castigat niciodata Transilvania si ar fi pierdut Dobrogea (desi i se daduse la schimb Basarabia). De asemenea pagubele de razboi pe care Romania ar fi trebuit sa le plateasca ar fi fost crunte. Asadar Romania Mare nu ar fi existat in lipsa acestei misiuni de sabotaj. 

Iata cum o actiune singulara a schimbat soarta unui razboi si a permis realizarea Romaniei Mari.

Consecintele actiunii de sabotaj pe termen lung

Actiunea de sabotaj executata cu succes a aratat strategilor militari si politicienilor deoptriva cat de importante erau resursele de petrol in desfasurarea unui razboi modern. Germania a invatat aceasta lectie, motiv pentru care in perioada interbelica, si mai ales odata cu venirea lui Hitler la putere in Germania, a facut tot posibilul pentru a se asigura ca petrolul romanesc va curge spre Berlin si nu spre Londra. Nici Aliatii nu au stat cu mainile in san insa au comis cateva greseli care se vor dovedi importante in economia razboiului. Astfel, desi constienti de importanta pe care actiunea de sabotaj o avusese si constienti de importanta petrolului pentru economia Romaniei, fostii aliati ai Romaniei din Primul Razboi Mondial au tergiversat foarte mult masurile de reparatii promise si asistenta tehnica acordata pentru repunerea in functiune a puturilor de petrol.
In data de 11-12 septembrie 1939 ambasadorul francez Adrien Thierry si cel britanic Reginald Hoare au incheiat un acord de principiu cu Primul Ministru roman Armand Calinescu prin care Romania se angaja sa saboteze puturile de petrol romanesti in cazul unei agresiuni fie din partea URSS-ului, fie din partea Reich-ului German. Diplomatii au oferit asistenta din partea unor specialisti britanici si francezi si o garantie de 200.000 de lire sterline pentru a lansa operatiunile preliminare. Romania a refuzat insa asistenta lor sustinand ca prefera sa intreprinda aceste masuri cu specialisti proprii. In final nici o astfel de actiune nu a fost intreprinsa, Romania urmand calea Germaniei naziste.

Importanta petrolului romanesc a devenit clara Germaniei dupa ce s-a vazut privata de el. Bineinteles ca a intreprinsa toate masurile pentru a se asigura ca, a doua oara, nu va mai fi privata de aceasta pretioasa resursa.

Viata dupa razboi si moartea sa misterioasa

Viata dupa razboi a acestui carismatic domn a fost una interesanta. In 1918 va fi promovat ca locotenent-colonel dupa ce primise decoratia "Distinguished Service Order" in 1916, pentru ca in 1922 sa devina baronet.

Viata sa a continuat sa fie insa una interesanta, el fiind presedinte al clubului de fotbal Arsenal Londra in perioada 1928 - 1930 desi era un suporter infocat al clubului Liverpool. Vocatia sa de inginer nu l-a parasit si in 1928 a fost implicat in lucrarile de inaltare ale barajului de la Aswan din Egipt, pe fluviul Nil.

Pe 27 septembrie 1930 trupul sau neinsufletit a fost gasit plutind in Mediterana. John obisnuia ca in fiecare dimineata sa isi ia costumul de baie, sa ia o barca de pe plaja din fata hotelului Casino din Alexandria si apoi sa iasa in larg. De data aceasta insa barca a fost gasita goala iar trupul sau gasit in larg. La tampla avea urmele unui glont desi nici o arma nu a fost gasita. Desi verdictul oficial a fost cel de sinucidere au circulat numeroase zvonuri referitoare la moartea sa, unul dintre cele mai insistente fiind acela ca ar fi fost ucis de catre romani. Avea 59 de ani la moartea sa iar trupul sau a fost dus in Anglia si ingropat in localitatea Surey.

La final, o tema de reflectie sub forma unei intrebari: "Este greu oare sa admitem faptul ca strainii au jucat un rol foarte important in istoria noastra?" Daca sabotajul sondelor ar fi fost realizat de un roman, oare l-am fi cinstit azi ca pe un erou sau l-am fi gasit in cartile noastre de istorie?

Frumusete de weekend: Brigitte Bardot

O frumusete cu adevarat deosebita, frantuzoaica, prezenta si in Romania de cateva ori, insa din motive care nu tineau de frumusete sau moda.

Frumusete de weeked: Julie Newmar

Frumusetea de weekend de astazi se numeste Julie Newmar. Desi faimoasa in Statele Unite ea nu este foarte cunoscuta in Europa. A castigat prestigiosul Premiu Toni pentru rolul interpretat in filmul "The Marriage-Go-Round". Probabil cel mai cunoscut rol insa ramane cel in care a interpretat personajul Catwoman.

O fotografie misterioasa: Podul Anghel Saligny sub ocupatie germana

Am dat la un moment dat peste o fotografie foarte interesanta pe un portal de licitatii:

Despre poza:

Ce este interesant la poza este ceea ce se afla in partea de jos a imaginii unde se pot vedea mormane de fier si lemn. Nu par a fi asezate intr-o anume ordine care sa indice faptul ca au fost descarcate. Asezarea lor haotica trimite cu gandul mai degraba la un accident. Singura problema este ca, din cercetarile mele nu au fost accidente de tren in perioada respectiva, cel putin, nu conform evenimentelor consemnate in istoria noastra.

Spatele cartii postale poarta o stampila si o data: 3 august 1918. In textul mesajului se poate citi de asemenea 30 iulie 1918. Stampila, de asemenea, pare a fi una militara, de campanie, cel mai probabil a armatei germane.

Un pic de istorie:

Primul Razboi Mondial, in ciuda a ceea ce spun manualele noastre de istorie a fost un dezastru pentru armata romana. Planul initial de a ramane in defensiva pe linia Dunarii si de a ataca Imperiul Austro-Ungar s-a dovedit a fi unul nerealist. In scurt timp linia defensiva de pe Dunare a fost spulberata la Turtucaia, in timp ce pe partea ofensiva, armata romana se poate mandri cu ocuparea Brasovului. De acolo insa lucrurile au mers din ce in ce mai rau, astfel incat, in scurt timp armata romana se retragea de pe toate fronturile.

In toamna lui 1916 armata bulgara alaturi de cea germana si turca ocupase Constanta, Mangalia si controla o mare parte din Dobrogea obligand armata romana (Divizia a 2-a) sa se retraga. In ciuda rezistentei puse de armata romana in apararea orasului si a liniei Dunarii, trupele germane, bulgare si turcesti continuau sa avanseze. Inginerul Anghel Saligny, "parintele" podului are infama sarcina de a gasi solutii pentru distrugerea podului. Miza o reprezenta retragerea fortelor armate romane, impreuna cu administratia romaneasca (politicienii romani) spre Iasi. Daca fortele armate bulgaro-germano-turce ar fi traversat Dunarea ar fi taiat retragerea fortelor romanesti, fapt ce ar fi scos Romania definitiv din razboi. Asadar, in conditiile in care fortele romane nu mai puteau face fata ofensivei inamicilor era nevoie de retragere si distrugerea podului.

S-a incercat dinamitarea unui picior al podului insa tentativa de distrugere nu a reusit. Din acest motiv s-a optat pentru distrugerea podului peste bratul Borcea (imaginea de mai jos).

Distrugerile cauzate de dinamitarea podului au fost reparate de catre grupul german Maschinefabrik - Augsburg - Nurnberg (MAN) in timpul ocupatiei germane. Sectiunea peste bratul Borcea a fost refacuta insa abia dupa finalul razboiului, in 1921.

Concluzia mea:

Aici intervine insa discutia despre poza de la inceputul articolului. Poza infatiseaza Podul Regele Carol I avand in fata numeroase traverse, lemn si fier care probabil provine sau urma sa fie folosit la sinele de cale ferata. Iar data de pe spatele cartii postale indica perioada razboiului. 

Concluzia mea ar fi ca poza putea fi realizata doar in momentul unor lucrari la pod, ceea ce ar explica materialele din fata podului. Prin urmare indraznesc sa spun ca este vorba despre perioada in care podul era consolidat de catre grupul german MAN.

Astept cu interes si alte opinii.

Palatul Cantacuzino din Bucurestiul de odinioara

Poza de mai sus a fost realizata de  catre fotograful George Frank Carpenter in timpul vizitei sale in Romania. Descrierea imaginii este: "Palaces in Bucharest are elaborate. This is the old home of the beloved Carmen Sylva or first Queen of Romania" In romana traducerea ar suna in felul urmator: "Palatele din Bucuresti sunt minutios decorate. Aceasta este vechea locuinta a iubitei Carmen Sylva sau prima Regina a Romaniei"

Din pacate insa, de data aceasta, fotograful american se insala. In imagine se afla Palatul Cantacuzino, situat pe Calea Victoriei. Acesta a fost construit pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, dupa planurile arhitectului Ion D. Berindey. Palatul nu a fost niciodata insa locuinta Reginei Elisabeta.

O biserica ortodoxa fotografiata de George Carpenter

O noua poza din colectia Carpenter, de data aceasta infatisand o biserica ortodoxa din Bucuresti. Din pacate nu ne sunt furnizate alte informatii referitoare la numele bisericii sau la adresa ei. Cel mai probabil insa este vorba despre Biserica Sf. Vasile cel Mare, situata pe Calea Victoriei, vis-a-vis de Muzeul George Enescu.

Taran roman fotografiat de Frank Carpenter

O frumoasa imagine ce face parte din colectia Frank Carpenter infatisand un taran imbracat in costum popular. Imaginea este realizata in Sinaia.

Frank Carpenter a fost un celebru fotograf ce a calatorit prin toata lumea. Cartile sale au fost foarte populare in perioada 1915 - 1930.

Calul Reginei Maria

"On the boat to Constantinople and Greece was the pet horse of the Queen of Romania. Travelling first class as of Royal Blood it was on its way to the Queen of Greece daughter of Marie of Roumania."

Traducerea in limba romana ar suna in felul urmator: "Pe vaporul dintre Constantinopol si Grecia se afla calul Reginei Romaniei. Calatorind la Clasa I, asa cum ii sta bine unui personaj cu sange regal, se indrepta spre Regina Greciei, fiica a Reginei Maria de Romania."

Domnul Carpenter a surprins unul dintre acele momente inedite pe care nu le veti gasi niciodata in cartile de istorie: transportul calului Reginei Maria. Regina era o impatimita a calaritului, drept dovada numeroasele fotografii cu ea calare, dar nimeni nu va va spune ca regina isi trimitea calul peste mari la clasa I.
Regina urma probabil sa faca o vizita fiicei sale, casatorita cu Regele Greciei iar calul era nedespartit de Regina.

Frumusete de weekend: Bette Davis

Frumoasa actrita Bette Davis este frumusetea de weekend de astazi. Nascuta in 1908 ea a avut o cariera fulminanta. Avea un caracter puternic, ceea ce a facut-o sa intre in numeroase conflicte de-a lungul timpului cu colegi, editori, scenaristi si regizori, dar si producatori.

A fost nominalizata la 10 premii Oscar de-a lungul carierei sale. A fost casatorita de 4 ori, divortand de 3 ori, iar odata ramanand vaduva.

Institutul American de Film a considerat-o a doua cea mai buna actrita din toate timpurile, dupa Katherin Hepburn.

A murit in 1989, dupa o lupta dura cu cancerul la san.

A ramas celebra, chiar si dupa moarte pentru privirea ei, de neuitat. Nu intamplator cantareata Kim Carnes ii dedica o melodie, numita "Bette Davis eyes"

Puteti citi mai multe despre ea pe pagina de Wikipedia

Evreica din Focsaniul vechi

Prin colectia de fotografii am gasit si aceasta mica "bijuterie":

Este o fotografie ce infatiseaza o frumoasa evreica din Focsani. Originea ei poate fi dedusa dupa bijuteria pe care o poarta la gat, sub forma Stelei lui David.

Fotografia este realizata la atelierul fotografului Adolf Zeitheim, dupa cum este indicat atat pe fata cat si pe verso. 

In acele vremuri fotografia era o arta, putine persoane permitandu-si sa mearga la un fotograf profesionist. Pe spatele fotografiilor (realizate pe carton), de regula, fotograful isi facea reclama atelierului sau, asa cum se poate observa si in imaginea de mai jos (verso a fotografiei de sus).

Istoria seminarului Sf. Nicolae din vechiul Ramnic

Valcea are o traditie monahala indelungata fiind unul dintre centrele spiritualitatii romanesti. Era normal ca un seminar teologic sa fie infiintat in Ramnicu Valcea, locul unde se afla de altfel si Episcopia Noului Severin, una dintre cele mai vechi organizari bisericesti din Romania.

Seminarul Sf. Nicolae

Seminarul si-a deschis portile pentru prima oara pe 8 noiembrie 1837, cursurile tinandu-se intr-o incinta proprie, pentru 30 de elevi (toti fii de preoti). Doi profesori si un "maestru de muzichie" au fost primele cadre didactice care au predat la seminar, fiind numiti in functii de episcopul Neofit pe 16 iulie 1837. Este vorba despre protopopul Radu Tempea, preotul Vasile Teodorescu şi „maestrul de muzichie" Hristea Grigoriu.

Materiile studiate erau: dogmatica, morala, istorie universal bisericeasca, muzica bisericeasca, randuiala slujbelor bisericesti, citire, scriere, gramatica, geografie si aritmetica. Cursurile urmau un ciclu de 2 ani, pana in 1847, cand s-a dispus trecerea la un ciclu scolar de 4 ani. 

Un incediu mistuie cladirea seminarului in 1847, alaturi de cladirea episcopiei si jumatate din oras. Seminarul se redeschide insa pe 1 septembrie 1851 in Manastiera Bucovat, de langa Craiova. Doua luni mai tarziu este insa mutat in casele serdarului Alecu Darzeanu din Craiova. In 1853 seminarul este obligat iarasi sa se mute, de data aceasta in casele metohului Craiovei, unde fusese instalata si episcopia dupa incediu din 1847. Cativa ani mai tarziu, in 1854, aceste cladiri sunt transformate in spitale de catre armata austriaca, aflata in razboi cu Imperiul Otoman. Din acest motiv seminarul este obligat sa isi inceteze cursurile.

Un an mai tarziu insa, in 1855, isi reincepe activitatea in casa boierului Iancu Vladescu, inapoi in Ramnic. Episcopul Calinic Cernicanul, dupa indelungi eforturi a reusit sa reconstruiasca si episcopia si fostul local al seminarului, astfel ca, in 1856, seminarul se muta in vechea incinta in care activase.

Aceasta a fost locatia in care a functionat scoala, pana in 1901, cand a fost desfiintat. Elevii cursurilor inferioare celor de 4 ani puteau fi hirotonositi, din cate se pare, doar daca urmau cursurile superioare la Seminariile de la Iasi si Bucuresti. Lipsa preotilor din satele Olteniei a inceput sa se simta, astfel ca ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Spiru Haret, a hotărât reînfiinţarea a două Seminarii, unul din ele fiind cel din Ramnic, in 1904. Cu toate acestea cursurile s-au tinut fiind tinute la Manastirea Bistrita, in fostul Palat de Vara al Printului Stirbei. Este mutat la Ramnicu Valcea, la cererea episcopului Ramnicului Ghenadie Georgescu, din nou, in 1913, in vechea sa cladire, unde intre timp functionase gimnaziul, Cladirea insa nu era suficient de mare pentru seminar, avand in vedere ca noul ciclu gimnazial numara 8 ani. Prin urmare, se decide ridicarea unei noi cladiri pe terenul Episcopiei, pe vechea strada Carol I, lucrarile fiind finalizate in 1914 pentru aripa dinspre strada Carol I si in 1922 pentru aripa dinspre strada Capelei.

In aceasta noua incinta seminarul isi va desfasura activitatea pana in 1948, atunci cand a fost modificata legea educatiei iar seminarul a fost inchis. Inainte de a fi inchis seminarul dispunea de o suprafata totala de 2393 mp si de terenuri de 1,3250 ha, alaturi de inca 2 loturi de experienta , unul langa gara Govora, iar celalalt la Cetatuie. Biblioteca numara 16.000 de volume, printre care si carti rare si manuscrise. In aceasta perioada seminarul numara 380 de elevi, intre care si 34 de monahi, ca sectie atasata in urma desfiintarii seminarului de la Cernica.

Cladirea seminarului va adaposti pe rand elevii Scolii Medii Tehnice de Comert, apoi a Scolii Medii de Fete. Aceasta din urma va fi transformata in Liceul Teoretic "Vasile Roaita", actualul Colegiul National "Mircea cel Batran".

Cursurile seminarului vor fi reluate la data de 4 noiembrie 1990, cu un numar de 70 de elevi, seminarul functionand si in prezent.

Populatia Timisoarei inainte de Unire

Romanii au reprezentat in permanenta populatia majoritara in Transilvania si Banat. Cu toate acestea orasele provinciilor romanesti erau in cea mai mare parte dominate de catre populatia de origine germana sau maghiara (in functie de provincie). 

Iata cum arata, spre exemplu distributia populatiei Timisoarei: 

Nationalitate	Procent	Nr.        Locuitori
Germanii	43.6%	31,644
Maghiari	39.4%	28,552
Romani	10.4%	7,566
Sarbi	4.8%	3,482
Restul	1.8%	1,306
Total	100.0%	72,550

 

Informatiile provin dintr-o inedita carte postala aflata la vanzare pe un site de licitatii on-line.

Distributia populatiei explica de fapt si diferenta de dezvoltare dintre populatia de origine romana, concentrata in special in zona rurala si angrenata in activitati agrare si populatia germana si maghiara, aflata in mediul urban, avand drept ocupatie comertul, mestesugaritul sau administratia.

Diferentele s-au mentinut chiar si dupa unirea Transilvaniei si a Banatului cu Vechiul Regat, cand majoritatea capitalului privat se afla in mainile minoritatii maghiare si germane.

Frumusete de weekend: Donna Reed

O frumusete de weekend care a facut istorie in cinematografia americana, pe nume Donna Reed.

A castigat un premiu Oscar pentru rolul secundar din filmul "From Here to Eterny", dar a jucat si in serialul "Dalas" spre finalul carierei.

Un meci de legenda: Romania - Iugoslavia 1934

Am dat intamplator peste aceste doua imagini din 1934 cu nationala de fotbal a Romaniei:

Fotografia este realizata inaintea meciului desfasurat in data de 29 aprilie 1934 pe Stadionul ONEF, in fata a 20.000 de oameni. 

Suntem in anul 1934 si Romania se afla intr-o grupa cu Elvetia si Iugoslavia, din care doar primele doua echipe se calificau. 
In primul meci Romania a remizat, scor 2-2 cu Iugoslavia, in deplasare. Urmatorul meci a consemnat o noua remiza, de data aceasta cu Elvetia, la Berna. Totusi, tricolorii au pierdut meciul la masa verde ca urmare a folosirii unui jucator ce avusese meciuri jucate anterior pentru o alta nationala (Iuliu Baratki, care jucase înainte pentru Ungaria). Din acest motiv, nationala Romaniei a pierdut meciul la masa verde, scor 2-0. 
In stilul nostru caracteristic am ajuns astfel in situatia ca doar o victorie cu Iugoslavia sa ne mai poata califica la Mondialul din Italia, tinut in acel an.  

Dupa cum spuneam mai sus, meciul s-a disputat pe stadionul ONEF din Bucureşti, in fata a 20.000 de oameni.
Meciul a fost unul de poveste: Romanii au deschis scorul prin golul marcat de Schwartz in minutul 38. Cehoslovacii au egalat insa minutul 71 prin  si Dobay in minutul 71 Kragici .
Golul izbavitor a venit insa 3 minute mai tarziu de la Dobay, supranumit si "Calul", in minutul 74.
Meciul a fost presarat cu numeroase ocazii, intre care si 8 bare pentru iugoslavi.

Cu victoria asigurata, echipa Romaniei a mers mai departe la Campionatul Mondial desfasurat in Italia condusa in acea vreme de Musollini. Romania urma sa fie infranta scor 2-1 de catre puternica echipa a Cehoslovaciei. Aceasta din urma va ajunge in finala competitiei unde va fi infranta de echipa Italiei.