Inregistrare din 1944 cu orasul Galati

O inregistrare din 1944 realizata de catre un cameraman german aflat cu armata pe frontul de est. Astfel de inregistrari cu orase din provincie sunt foarte rare, ceea ce ma face sa ma bucur cu atat mai mult de existenta inregistrarii.

In inregistrare se poate vedea un tramvai care circula pe sau spre strada Braila, locuitori ai orasului (unii dintre ei chiar zambitori), vederi panoramice ale orasului (din pacate nu imi dau seama de unde este sunt inregistrate acestea). Carute cu coviltir, trase de cai transporta soldati pe strazile orasului, pietele sunt pline de soldati, iar copii strengari bantuie strazile.
Statuia lui C. Negri este si ea surprinsa in Piata Regala, deasupra ei aflandu-se o reclama mare "Bayer Medicamente". Si bineinteles Dunarea nu putea lipsa dintr-o inregistrare cu orasul Galati. Privelistea ce se desfasoara in fata ochilor nostri ne arata vapoare la doc si o Dunare linistita, care pare a nu sti ca in lumea oamenilor se duce un mare razboi.

Bulevardul Elisabeta Doamna din Bucuresti

Bulevardul Elisabeta Doamna din Bucurestiul de altadata. In dreapta se pot observa cateva reclame de epoca, pentru o berarie (nu se vede semnul intreg), dar si pentru libraria lui Th. Radivon, furnizor al Casei Regale, care avea magazinul situat in acea perioada pe bulevardul Elisabeta. Desi aceasta imagine exista in numeroase exemplare in format alb negru, aceasta este ceva mai rar intalnita, fiind o varianta colorata de mana (nu existau aparate color in acea perioada).

Primiti cu Steaua?

De Craciun se mergea cu Steaua pentru a aduce in casa oamenilor vestea nasterii Pruncului. In perioada interbelica doar familiile foarte bogate ofereau bani colindatorilor. Majoritatea insa ofereau nuci sau covrigi. Uratul era de asemenea o treaba serioasa iar colindatorii nu isi permiteau sa nu stie sau sa recite prost urarile. Intre timp lucrurile s-au mai schimbat, uratorii nu mai stiu exact de ce vin la usile oamenilor (in afara de a obtine bani). Nucile sau covrigii nu mai sunt bune, acum trebuie dati bani, iar uratul parca nu mai e facut din suflet. Si iata cum o traditie milenara se stinge din cauza lacomiei.

M.S. Regele Ferdinand

O figura prea putin popularizata din istoria noastra: Majestatea Sa Regele Ferdinand, primul rege al tuturor romanilor:

Satra de tigani filmata in timpul razboiului

O satra de tigani, filmata de un cameraman german din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Imaginile surprind satra undeva la marginea unei localitati, barbati, femei si copii in carute cu coviltir. Stilul de viata nomad i-a facut foarte atractivi pentru straini, acestia fiind adeseori interesati de a face poze acestora. Nu este de mirare ca nu avem inregistrari cu tigani din acea perioada de la romani si avem de la persoane de alte nationalitati.

Starea tiganilor este, asa cum era de asteptat intr-o perioada de razboi si pentru o populatie semi-nomada, deplorabila. Copii sunt aproape dezbracati, adultii umbla in haine zdrentuite si cu totii dorm ingramaditi langa putinele bunuri personale pe care le au. 

Impozite in Principatele Romane

Istoria este intotdeauna palpitanta atunci cand ne gandim la razboaie, la mari tradari sau la personalitati care par a domina vremurile lor. Si totusi actiunile unui stat depind in mare parte de puterea economica a tarii si de capacitatea sa de a-si finanta actiunile, pe timp de pace sau de razboi.

Sistemul de impozitare din Principatele Romane mi-a atras asadar atentia din dorinta de a intelege cum se finanta acesta si implicit ce influenta aveau impozitele asupra economiei.

Iata cateva notite despre sistemul de impozite din Principatele Romane anterior venirii lui Carol I ca rege.

Asezarea sistemului de impozitare romanesc din acea perioada se baza pe principiul urmarit de majoritatea sistemelor fiscale din tarile dezvoltate: obligatia tuturor membrilor societatii de a plati impozite si proportionalitate in stabilirea nivelului acestora.

Anterior Regulamentelor Organice impozitarea era covarsitor orientata spre impozite directe iar impunerea se facea in natura. Acest aspect era determinat in principal de slaba monetizare a economiei preponderent agrara, a existentei unei economii preponderent de subzistenta si a subdezvoltarii comertului. Impozitul perceput se numea ”zeciuiala”, el reprezentand 1/10 din baza de impozitare. Iar impozitul se aplica asupra principalei bogatii a tarii, vitele. Acest impozit era proportional cu averea fiecaruia, dar felul in care impozitul era perceput dadea nastere la abuzuri sau ofense fata de contribuabili.

Locuitorii tarii (adica implicit si contribuabilii) nu stiau cat reprezinta impozitul datorat sau cand trebuie sa il plateasca. Aceste necunoscute depindeau de nevoile si bunul plac al domnitorului.


Pe langa acest impozit direct se mai datorau de asemenea si ”cadouri si donatii in natura” catre domnitor. Nu exista practic nici un fel de principiu de fiscalitate aplicabil in acea perioada, cu exceptia celui de a obtine cat mai multi bani de la locuitori.

Perioadele de colectare a impozitelor (in general 4 la numar pe an) erau vremuri de mari restriste pentru locuitorii tarii. Cei care colectau impozitele se foloseau de masuri false pentru a evalua bunurile lor (grau, vite), plateau preturi foarte reduse cand rechizitionau vite pentru domnie. De asemenea nu exista nici un fel de distinctie intre veniturile statului si cele ale domnitorului, acesta din urma avand puteri depline asupra veniturilor si cheltuielilor statului.

Lucrurile au inceput sa se schimbe in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Acesta a domnit atat in Moldova cat si in Muntenia. El a abolit serbia, permitand taranilor sa se mute de pe o mosie pe alta. De asemenea a diminuat considerabil valoarea impozitelor platite. Totusi aceste reforme au fost reversate dupa ce Constantin Mavrocordat nu a mai fost domnitor, iar abuzurile au continuat pana la aparitia Regulamentelor Organice.

Regulamentele Organice au fost punctul de cotitura in materie de istorie a fiscalitatii. Ele au pus capat abuzurile la scara larga prin precizarea unei cote de impozitare anterior colectarii ei si prin precizarea perioadei in care impozitul trebuia platit. Plata impozitului nu se mai facea in natura ci in bani (argint). De asemenea a fost clar definita separarea intre finantele statului si cele ale domnitorului.

Impozitele directe reprezentau baza veniturilor statului, reprezentand peste 50% din totalul veniturilor in cele doua Principate.
Iata cum aratau finantele statului in 1864 si 1867, adica anterior venirii lui Carol I pe tron.

1864
Natura veniturilor	Franci	Natura cheltuielilor	Franci
Ordinare
Impozite directe	20,180,009	Ministerul de Razboi	20,441,638
Impozite indirecte	4,313,351	Ministerul Finantelor	20,933,493
Monopoluri ale Statului	3,500,435	Ministerul Cultelor	10,215,305
Domenii ale Statului	18,654,229	Ministerul de Interior	9,401,706
Venituri diverse	4,277,713	Ministerul Lucrarilor Publice	8,888,889
Imprumuturi	10,469,818	Ministerul Justitiei	4,618,229
		Ministerul Afacerilor Straine	830,916
Extraordinare
Sold si creante de incasat	4,841,562	Consiliul de Stat	204,445
Imprumuturi	9,333,504	Consiliul de Ministrii	36,000
TOTAL	75,570,621	TOTAL	75,570,621

1867
Natura veniturilor	Franci	Natura cheltuielilor	Franci
Ordinare		Ordinare
Impozite directe	17,083,803	Consiliul de Ministrii	36,207
Impozite indirecte	12,077,777	Datorie publica	12,711,738
Monopoluri ale Statului	3,703,707	Ministerul Finantelor	6,335,238
Domenii ale Statului	13,920,370	Ministerul de Interior	6,158,280
Taxe judiciare, posta si telegraf	2,333,333	Ministerul de Razboi	11,028,235
Venituri diverse	759,037	Ministerul Afacerilor Straine	437,373
Subventii	2,531,851	Ministerul Justitiei	3,430,986
		Ministerul Cultelor	8,214,318
Extraordinare		Ministerul Lucrarilor Publice	6,048,549
Alte venituri	370,370
Solduri	2,502,618	Extraordinare	1,111,111
Obligatiuni ale imprumutului Stern	1,027,629	Total	55,512,035
Donatii ale Regelui Carol I	71,120	Excedent	869,580
TOTAL	56,381,615	TOTAL	56,381,615

Cu exceptia veniturilor de la Domeniile Statului, care reprezinta bunuri bisericesti secularizate, bugetul era alimentat in cea mai mare parte de impozite directe. Trebuie observat de asemenea ca veniturile ordinare ale statului nu erau suficiente pentru a acoperi cheltuielile, motiv pentru care s-a apelat la imprumuturi straine.

In 1873 si in anii urmatori a avut loc o reorientare: statul a inceput sa puna un accent mai mare pe impozitele indirecte, considerandu-se ca ele sunt mai echitabile fata de veniturile contribuabililor.

Reorientarea a fost cauzata de necesitatea de a face fata platilor reprezentand anuitati pentru constructia de cai ferate (concesiunea Strussberg si concesiunea Offenheim).

Au aparut astfel impozite indirecte precum: impozitul de timbru si de inregistrare sau monopolul asupra tutunului. Impozitul funciar a fost de asemenea crescut de la 4% la 6%.

De atunci majoritatea veniturilor statului provin din impozite indirecte.

Un Craciun Fericit!

Brasovul acoperit de zapada

Brasovul imbracat in haine de iarna. In fundal se poate vedea Biserica Neagra albita de zapada si Turnul cladirii din Piata Sfatului.

Copii si brazi de Craciun

Asezam bradul si ne pregatim sa il asteptam pe mosul

Portul Braila iarna

O frumoasa imagine interbelica a portului din Braila. Imaginea este de la finalul anilor 30 sau inceputul anilor 40. Inedit la ea este faptul ca arata activitatea portuara in perioada iernii. Abia daca se vad doua persoane in imagine (daca nu ma inseala privirea in partea din dreapta). 

Craciunul in rosu

Craciunul de demult parca arata mai bine.

Copii si zapada

O ilustrata de epoca de Craciun. Copiii si zapada sunt ceea ce lipseste din peisajul gri de afara pe care il vedem in prezent.

Imbracaminte groasa iarna

Pe o vreme ca asta trebuie sa te imbraci gros. Si nu de ieri de azi ci dintotdeauna. Si daca tot regretam "iernile de altadata", iata cum se imbracau doamnele pe astfel de friguri.
Fotografia este realizata in perioada interbelica.

Gara din Botosaniul de altadata

Gara din Botosani, intr-o frumoasa ilustrata de epoca. Aceasta frumoasa cladire este se afla de foarte multi ani in renovare (10 mai exact), lucrarile fiind aproape de finalizare.

Gara a fost ridicata de catre o societate din Imperiul Austro-Ungar numita Victor von Offenheim, fiind inaugurata odata cu 44 de km de cale ferate ce legau Botosaniul de localitatea Veresti, la 1 noiembrie 1871. In acel moment era abia a treia gara de pe teritoriul Vechiului Regat, caile ferate romanesti fiind intr-un stadiu nu foarte avansat de dezvoltare. Influenta constructorului se poate observa prin arhitectura tipica pentru spatiul german. Cu toate acestea proiectul tehnic a fost realizat de catre matematicianul roman Elie Radu.

Inedit la aceasta imagine insa mi se pare autoturismul parcat in fata garii. Avand in vedere ca imaginea dateaza de la inceputul secolului XX, o masina in acele vremuri chiar era un eveniment.

Frumusete de Craciun

Noapte de iarna in Parcul Cismigiu

Multe ierni s-au abatut peste Cismigiu. Si totusi fiecare dintre ele arata altfel. Iata o iarna din perioada interbelica.

Directia padurilor din Bistrita de altadata

Directia padurilor din Bistrita de altadata. Ilustrata din imagine dateaza de la inceputul sec. XX

O masina de cadouri pentru copiii cuminti

O masina de cadouri pentru copiii cuminti. Cine le merita si cine nu?

Bradul la geam

Voi posta pana la Craciun in fiecare zi cate o carte postala de Craciun din vremurile de demult.

Piata Sfantul Ilie din Barladul de altadata

Astazi o superba imagine din Barladul de odinioara, infatisand Piata Sfantul Ilie. Piata este animata, se pot vedea carute trase de boi (in stanga jos a imaginii), dar si gramezile cu produse ale taranilor sau negustorilor din piata (in centrul imaginii).

Parcul Regina Maria din Baia Mare

Parcul Regina Maria din Baia Mare de odinioara este unul dintre punctele de referinta ale orasului. Parcul a fost folosit de-a lungul timpului ca loc de promenada, evenimente culturale, intalniri si chiar manifestatii de natura politica. Orasul nu a dus lipsa de fonduri in perioada in care aveau loc exploatari miniere in perimetrul sau astfel ca parcul avea chiar si un teren de tenis.

Parcul interbelic „Regina Maria” avea o suprafata de aproximativ 11 hectare si incepea dupa Campul Claustrului. In partea dinspre apus a parcului se afla un loc de joaca pentru copii. Pentru a putea intretine vegetatia din parc se folosea apa dintr-un parc artificial aflat in Nordul parcului.

Ca majoritatea parcurilor din epoca exista si un restaurant inchiriat catre diverse persoane. In 1929 spre exemplu restaurantul a fost inchiriat lui Szeleszky Alexandru. In 1933 a fost inchiriat de municipalitate lui Ketney Zoltan
In ceea ce priveste originile sale, este demn de mentionat faptul ca parcul a fost infiintat in secolul XIX, purtand denumirea de Parcul Szechenyi. Existenta parcul se datoreaza faptului ca diversi localnici au avut bunavointa de a dona catre primaria orasului parcele de teren, care reunite au format parcul.
Astfel, conform documentelor oficiale partea de nord a parcului a fost proprietatea lui Karoly Laszlo si a fost achizitionata de Societatea de Tir din Baia Mare. A fost insa vanduta municipalitatii pentru a fi transformata in parc, cu conditia insa ca aceasta sa construiasca o casa de tir.

Terenul situat spre mijlocul parcului reprezinta donatia fratilor Homoroy Ferdinand si Pal catre municipalitatea, aceasta avand loc in anul 1841.
Partea de sud a parcului a apartinut lui Stol Bella, un bancher din localitate, aceasta fiind achizitionata in 1891 de la familia Virag. Din pacate nu am informatii legate de felul in care aceasta parte a ajuns in proprietatea primariei (donatie sau achizitie).

In timpul Primului Razboi Mondial parcul a suferit mai multe distrugeri. Spre exemplu gardul a fost distrus de persoane care doreau sa treaca prin parc fara a mai ocoli pana la intrari, portile restaurantului di parc au fost rupte , sera de flori s-a daramat, o parte din speciile de copaci ornamentali au fost taiati pentru a fi utilizata ca lemne de foc. Cu toate acestea el a continuat sa fie frecventat de locuitorii orasului.

In mai 1918 au fost reluate concertele fanfarei minerilor ce aveau loc marti seara in zilele de vara. In 1925 Primaria a decis de asemenea ca fanfara sa cante de doua ori pe saptamana, in cursul verii.

In anii urmatori au avut loc mai multe lucrari de renovare a parcului precum refacerea iluminatului, inlocuirea bancilor vechi cu unele noi, asigurarea unui serviciu de paza a parcului de catre politie, drenarea canalului de scurgere a apei din lacul parcului. 

Numele parcului a fost schimbat de regimul comunist in „Parcul Dimitrov”. Dupa 1989 a fost schimbat in Parcul Municipial, pentru ca in 2011 sa se revina la numele de Parcul Regina Maria.
Sursa: Citinews.ro 
Doarbaiamare.ro Adevarul Wikipedia

Doamne iesite la plimbare

Imaginea este din perioada interbelica iar aceste doamne elegante au iesit la plimbare pe strazile orasului Giurgiu.

Vapor in portul Balcic

Vapor in portul Balcic. Steagul de pe vapor pare a fi zvastica nazista, dar imaginea nu este suficient de clara/

Muscali asteptand musterii iarna

Trebuie sa fi fost o vreme rece la fel cum este acum afara. Muscalii cu trasuri sau sanii asteptau inghetati dupa musterii, desi, la cat de pustii se vad strazile in jur imi vine greu sa cred ca era rost de bani.

As mai remarca inca un amanunt la poza de mai sus. Pe fundal, se vede cladirea Muzeului Taranului Roman. Prin urmare poza este facuta undeva in piata Victoriei, poate chiar langa actualul Palat Victoria. In stanga imaginii de asemenea se vede Muzeul Antipa. Ceea ce nu recunosc in aceasta poza este insa statuia, aflata unde in prezent este marginea trotuarului care separa Bulevardul Aviatorilor de Soseaua Kiseleff.

Are cineva cunostiinta despre ce reprezinta respectiva statuie?

Strada Centrala din Bacaul vechi

O frumoasa imagine de epoca din Bacaul de odinioara. Strada este mai curata decat in prezent si fara masini (doar o trasura in partea din dreapta a imaginii).
As remarca in partea din stanga imaginii reclama unei librarii: "Libraria Hazu" ?! (sau poate Libraria Hazo?).

Frumusete de weekend

Jocul cu mingea parca nu a fost niciodata atat de interesant!

Amintire din Baile Olanesti de altadata

O frumoasa amintire de familie din perioada interbelica. Persoanele din fotografie erau probabil in concediu sau la tratament la Baile Olanesti.

Iata si spatele fotografiei: "In amintirea zilei de 21 august cand am avut placerea de a fi ne fotografia impreuna, Kiky".

Copil vanzand castane coapte

Daca am fi fost in perioada interbelica, pe vremea aceasta ati fi putut vedea astfel de copii vanzand castane coapte pe bulevardele Bucurestiului. Desi in ziua de azi poate parea crud a pune copii sa munceasca de la o varsta atat de frageda si in frig, in acele vremuri era un lucru normal. Pe de alta parte parca e mai bine sa vezi copii vanzand castane coapte pe strada, in loc sa intinda mana si sa cerseasca.

Aradul de altadata

Nu cunosc limba maghiara si nici google translate nu ma ajuta foarte tare. Totusi se pare ca "Színházépület" inseamna Cladirea Teatrului in timp ce "ereklyemuzeummall" se refera la un muzeu. In imagine se poate vedea un afis mare pe cladire pe care scrie 1848 Muzeum 1849. Probabil era ceva dedicat revolutiei din 1848 in timpul careia maghiarii au fost foarte activi in a cere independenta.

Frumusete de weekend

Un zambet e suficient sa faca aceasta poza alb-negru sa prinda viata.

Politica economica a Romaniei interbelice

Politica economica a Romaniei in perioada 1927 - 1939 poate fi impartita in 3 perioade cu caracteristici diferite:

 Perioada 1927 – 1929

Intre acesti ani si-a facut aparitia prosperitatea, economia revenindu-si dupa Primul Razboi Mondial. Lucrurile au mers bine pana in toamnal lui 1928, atunci cand o recolta deficitara a pus presiune pe finantele statului.

Politica economica in aceasta perioada a fost tintita spre mentinerea monedei nationale la o valoare ridicata. Conform lui Virgil Madgearu aceasta valoare era artificial mentinuta la un nivel ridicat.

De asemenea regimul vamal practi

cat de stat a presupus cresteri continue ale tarifelor de import pana in 1929. Masura a avut un evident caracter protectionist fiind orietate spre favorizarea industriasilor romani. Taxele vamale au fost reduse dupa 1929, dar efectul a fost anulat de scaderea consumului intern pe fondul Marii Crizei 1929.

Perioada 1930 – 1932

Este perioada in care Marea Criza economica s-a manifestat cel mai puternic. Pretul produselor romanesti a cunoscut o scadere dezastruoasa, ceea ce a condus la diminuarea nu numai a cantitatii, dar si a valorii exporturilor romanesti. Si cum nivelul datoriei externe era raportat la exporturi, politica economica romaneasca a fost orientate pe cat posibil spre gasirea de noi piete de export pentru produsele romanesti.

Virgil Madgearu remarca faptul ca promovarea acestui tip de politica s-a facut fara a se face apel la restrictii monetare ori financiare ci prin o intensificare a eforturilor de colaborare internationala.

Perioada 1935 – 1939

Aceasta este perioada in care tentindele anterioare sunt reversate. Daca politica anterioara incerca o crestere a exporturilor prin intermediul cooperarii internationale, atunci politica de revenire practica in aceasta perioada se caracteriza prin limitarea importurilor prin masuri de natura comerciala si monetara.

Privite per ansamblu acest tip de masuri sunt caracteristici ale unei politici protectioniste de industrializare.

Portret de epoca - sot si sotie

O frumoasa fotografie de epoca infatisand (probabil) sot si sotie din Constanta. Fotografia a fost realizata in Constanta la studioul fotografului Christian Nielsen.

Monumentul A. Cuza din Alexandria

Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Gradina Publica din Alexandria

Frumusete de weekend

Precupet cu pui de gaina

Un vanzator de pasari din perioada interbelica. Astfel de persoane erau des intalnite in Bucuresti si in orasele de provincie, acolo unde taranii veneau sa isi vanda puii vii. Pasarile erau legate de picioare si asezate in acele cosuri cu plase pe deasupra, astfel incat sa nu fuga sau sa cada si sa se raneasca.

In imaginea de mai sus insa avem chiar un vanzator de pui de gaina.

Liceul romano - catolic din Alba Iulia

Liceul romano - catolic din Alba Iulia. Imaginea provine dintr-o carte postala din perioada interbelica.

Moda la inceputul secolului XX

O imagine sugestiva pentru a ilustra ce era la moda in materie de vestimentatie la inceputul secolului  XX, atat pentru doamne, cat si pentru domni (in stanga). Totusi ar trebui inteles faptul ca aceste persoane faceau parte dintr-o clasa sociala ce isi permitea astfel de extravagante.

Fotografie de epoca

O fotografie de epoca a unui bebelus. La inceputul secolului fotografiile erau apanajul celor bogati, a negustorilor, orasenilor din patura de mijloc sau a vechii boierimi. Acest bebelus probabil ca facea parte dintr-o astfel de familie.

Fotografia a fost realizata la Ploiesti in atelierul fotografului A. Brand, fotograf al Curtii Regale, dupa cum se declara acesta.